Unde se duc rușii când se duc să scape de războiul lui Putin? Majoritatea au invadat țările vecine, provocând angoasa unei cuceriri lente. Mii de rusoaice, turism de naștere în Argentina

Rușii invadează lumea fugind de Putin. Potrivit estimărilor, din cauza războiului cu Ucraina, aproape un milion de ruși și-au părăsit țara din februarie anul trecut. Unde fug rușii, cum sunt primiți? Chiar dacă există și voci care încurajează primirea lor, există o mare îngrijorare: sunt acești refugiați purtătorii mesajelor de la Kremlin?

Rușii invadează lumea fugind de Putin

Unii aleg țări din apropiere, precum Georgia, Armenia, sau Kazahstan. Alții, Finlanda, țările baltice sau state europene, precum Germania sau Franța. Dar și țări îndepărtate, precum Argentina.

Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Exodul a început în februarie și martie 2022, imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Un prim val a fost constituit din activiști, jurnaliști, persoane publice sau artiști. Un al doilea val de emigrare a început în iulie 2022, constituit în mare parte din membri ai clasei mijlocii și superioare. Potrivit unui raport al ministrului rus pentru Dezvoltare Digitală și Comunicații, Maxut Șadaiev, aproximativ 100.000 dintre aceștia erau specialiști IT.

Al treilea val a fost provocat de anunțul mobilizării militare din 21 septembrie 2022. Granițele Georgiei și Kazahstanului au fost asaltate la scurt timp de zeci de mii de bărbați. Este estimat că în doar două luni, 400 de mii de ruși au fugit din țară.

Ca urmare a acestui al treilea val de refugiați, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au interzis cetățenilor ruși să mai intre în țară cu vize de turist.

Unul din trei georgieni ar putea fi rus în curând

„Rușii afară”, „Rusia, stat terorist”, se poate citi pe numeroasele afișe care împânzesc zidurile capitalei Georgiei, Tbilisi. În unele baruri și restaurante, clienții ruși sunt puși să semneze o declarație „anti-Putin”, dacă vor să intre.

Georgia, o țară de doar 3,7 milioane de locuitori, se vede copleșită de afluxul de imigranți ruși, iar tensiunile dintre georgieni și ruși sunt în creștere.

„Poliția e mai îngăduitoare cu rușii, decât cu noi”, afirmă Tsotne Japaridze, un georgian în vârstă de 42 de ani, managerul unei agenții de turism. În urma unei altercații cu un cetățean rus, cu care a refuzat să vorbească în rusă, doar el a fost cel reținut de poliție Iar rusul a fost lăsat în pace, fără măcar să i se pună vreo întrebare. „În ochii legii, eu am fost cel vinovat”, a spus Japaridze, uluit de îngăduința de care s-a bucurat rusul.

Însă faptul că rușii se bucură de favorurile administrației locale georgiene nu e surprinzător având în vedere influența oligarhului Bidzina Ivanishvili care, după ce a făcut o avere uriașă în Rusia, a revenit în Georgia, implicându-se în viața politică (fiind chiar prim-ministru al țării în 2012).

Anul trecut, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lăudat Georgia pentru refuzul de a aplica sancțiunile occidentale și pentru că a „rezistat presiunii”.

Furia georgienilor contra rușilor e dublată și de un sentiment de frică. „Sunt aproximativ 300.000 de ruși care au venit în Georgia”, a afirmat recent fostul deputat al opoziției, Nona Mamulachvili, șefa platformei civice Gamziri. Și a adăugat: „În câțiva ani, am putea avea o minoritate rusă de 20% sau 30%”.

Potrivit lui Sergi Kapanadze, directorul think tank-ului Grass, „Cu cât permitem instalarea rușilor în Georgia, cu atât oferim Moscovei mai multe motive să intervină pentru a-și proteja comunitatea”.  Kapanadze a făcut referire și la faptul că majoritatea nu a sosit după izbucnirea războiului, ci în timpul mobilizării militare decretate de Kremlin: „Un lucru e să-i primim pe rușii anti-regim, altul, pe cei care nu vor să moară în rândurile armatei (…), căci aceștia din urmă nu sunt neapărat împotriva regimului lui Putin și, la un moment, dat vor începe să facă chiar propagandă pro-rusă.”.

Finlanda aplică măsuri „sanitare”

Nici Finlanda nu vede cu ochi buni venirea rușilor pe teritoriul său. Potrivit Serviciului finlandez de imigrare, anul trecut au fost depuse 1.172 de cereri de azil, o creștere enormă față de anul 2021, când s-au înregistrat doar 207, estimările arătând că anul acesta vor exista între 1.000 și 1.500 de astfel de cereri.

Însă, în afara cererilor de azil, Finlanda s-a confruntat cu un aflux enorm de „turiști” ruși, imediat după anunțul Rusiei de mobilizare militară, când aproape 17.000 de ruși au trecut granița Finlandei invocând activități de „turism”. Era o creștere cu 80% față de săptămâna anterioară. Guvernul finlandez a declarat atunci că nu va mai oferi vize turistice rușilor.

„Decizia, în principiu, urmărește să prevină complet turismul rusesc în Finlanda și tranzitul aferent prin Finlanda”, a declarat ministrul de Externe, Pekka Haavisto.

Potrivit unui recent sondaj realizat în Finlanda, imigranții ruși au devenit extrem de indezirabili.

Sondajul arată că atitudinea finlandezilor față de imigranții din diferite țări s-a schimbat în ultimii șapte ani. Astfel, pe când suedezii, germanii, estonienii, americanii și ucrainenii sunt considerați ca fiind cei mai dezirabili, imigranții ruși sunt priviți cu multă mefiență. Chiar dacă nici până acum rușii nu aveau parte de prea multă simpatie (în 2015, 51% dintre finlandezi se declarau contra imigranților ruși), azi procentul a crescut la 72%.

La sfârșitul lunii februarie, Finlanda a început să construiască un zid la granița cu Rusia.

Estonia, fără compromis, exclude toți turiștii ruși

În septembrie anul trecut, Estonia a închis granițele pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru cei care dețin vize Schengen pentru Uniunea Europeană eliberate de Estonia. Potrivit Reuters, ar fi vorba despre aproximativ 50.000 de persoane.

„Refuzul de a-și îndeplini datoria civică în Rusia sau dorința de a nu face acest lucru nu constituie un motiv suficient pentru a primi azil într-o altă țară”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, într-un e-mail către Reuters.

Potrivit presei din Estonia, în primul rând eforturile guvernamentale trebuie concentrare pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. În al doilea rând, turiștii ruși care au călătorit până acum prin Estonia, au manifestat o atitudine „arogantă față de războiul din Ucraina”.

„Prin oprirea fluxului de turiști, am vrut să evităm o situație în care refugiații ucraineni care au obținut un loc de muncă în Estonia ar ajunge să-i servească pe rușii care au început războiul. De asemenea, nu se poate exclude faptul ca imigranții ruși nu vor destabiliza situația de aici, bărbații care fug de război nu sunt împotriva războiului imperial, ci pur și simplu nu vor să riște să fie uciși participând la el. E o amenințare evidentă pentru securitate noastră și nu trebuie să ne asumăm riscuri excesive pe timp de război.”, arată un comentariu.

Unii polonezi văd avantajele primirii dezertorilor

În Polonia părerile sunt împărțite și, potrivit jurnalistului și comentatorului politic Lukasz Warzecha, „Polonia ar trebui să accepte dezertorii din Rusia”.

Acesta argumentează că nu e vorba despre o „judecată morală”, ci despre un considerent „pur pragmatic”: „Unul dintre cele mai bune și mai vechi mijloace de subminare a eficienței luptei e de a determina soldații inamici (sau potențialii soldați) să dezerteze. (…) Toate argumentele, precum dorința de a «pedepsi» rușii pentru că nu s-au revoltat contra lui Putin sau pentru că ar fi susținut regimul în mod colectiv, sunt iraționale. (…)

În primul rând, fiecare rus primit în străinătate, înseamnă un soldat rus mai puțin pe frontul ucrainean. (…) În al doilea rând, fuga rușilor slăbește economia statului rus, căci deseori vorbim despre reprezentanți ai clasei de mijloc și, prin urmare, de profesii căutate: specialiști, manageri sau specialiști IT. (…)

Exodul de creiere din Rusia ar trebui să fie una dintre prioritățile Occidentului, dacă urmărim un conflict de durată. (…) În al treilea rând, Occidentul câștigă acum o oportunitate, dacă abordează problema cu înțelepciune, cu prudență și planificare: crearea unei diaspore ruse ostile lui Putin.”.

Un rus în Germania: „La ce vă folosește democrația?”

În principiu, Germania e deschisă să accepte refugiați ruși, în special pe cei care fug de serviciu militar. Potrivit unui sondaj realizat de ARD Deutschlandtrends, 54% dintre respondenți se declară în favoarea primirii acestora în țară, 35% fiind contra.

Datele Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați arată că numărul solicitanților de azil ruși în Germania e în creștere semnificativă, doar în primele trei luni ale acestui an, fiind depuse 2.381 de astfel de cereri (față de 2.851, în 2022).

Totuși, mefiențe există, mai ales din cauza puternicii îndoctrinări a rușilor.

„Propaganda lui Putin îi face pe oameni să creadă că lumea se învârte în jurul Rusiei”, afirmă Felix Eick, redactor WELT, povestind că un bun prieten din Sankt Petersburg a ajuns în Germania fugind de mobilizarea militară. Însă bucuria revederii a fost înlocuită de stupoare: atitudinea imigrantului față de Putin, război și valorile occidentale era ruptă din propagandei Kremlinului: „Războiul Rusiei e de apărare, e doar o consecință logică a ceea ce America urmărește, Rusia nu e declanșatorul, ci doar reacționează, (…) SUA a controlat evenimentele, pentru ca Europa să cumpere gaz în SUA, Olaf Scholz face doar ceea ce îi spune Washingtonul etc.”.

În ceea ce privește democrația și libertatea, imigrantul a recunoscut că în Rusia nu există libertate de exprimare, însă a adăugat: „Dar la ce vă folosește această democrație în Germania?”.

Turism masiv de naștere în Argentina

Argentina a fost, până nu demult, raiul pe pământ pentru ruși. Totuși, și aici lucrurile au început să se clatine. Cum legile imigrației în Argentina permiteau „turismul de naștere” (o practică veche, care a dus la revizuirea legilor în Germania, Franța, Marea Britanie, unde copilul poate primi cetățenie doar dacă unul dintre părinți e deja cetățean, sau rezident de lungă durată), în 2022, au venit aproape 2.500 de rusoaice însărcinate, care plănuiau să nască acolo.

În 2023, doar în primele trei luni, potrivit autorităților din Argentina, în țară au intrat peste cinci mii de rusoaice însărcinate.

Rușii nu au nevoie de viză pentru a intra în Argentina, iar prelungirea șederii standard de 90 de zile e o procedură simplă. În plus, copilul născut în Argentina primește automat cetățenie, ceea ce înlesnește primirea cetățeniei și de către părinți (în maximum doi ani). Singura condiție pusă e ca părinții și copiii să rămână în Argentina.

O condiție pe care rușii nu o respectă. După naștere, majoritatea femeilor se întorc acasă, lăsând avocații argentinieni să rezolve cererile pentru cetățenie argentiniană, atât pentru copil, cât și apoi părinții. Cu un pașaport argentinian, astfel obținut, rușii sunt asigurați că pot călători în multe alte țări.

Iar asta a început să povoace neliniști autorităților argentiniene. „Este în joc securitatea pașaportului nostru”, a declarat recent Florencia Carignano, directoarea biroului de imigrație al Argentinei.

În luna februarie, autoritățile argentiniene au deschis o anchetă judiciară asupra practicii „turismului de naștere”, văzut deja ca o afacere profitabilă pentru ruși, prin care aceștia obțin facil pașaportul argentinian, fără să îndeplinească condiția de a rămâne în țară. Ancheta a fost declanșată după ce 33 de rusoaice însărcinate au sosit în Argentina cu același avion.

Pedepse pentru cei care fug

Între timp, în Rusia, politicienii se gândesc cum îi pot pedepsi pe emigranții ruși. La sfârșitul lunii ianuarie, purtătorul de cuvânt al Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că parlamentul rus lucrează la o lege care să permită pedepsirea emigranților care „aruncă cu mizerie în Rusia, de departe”.

Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia”

Concret, se dorește ca, printre altele, proprietățile rușilor care părăsesc Rusia să fie confiscate de stat. Kremlinul nu a dat încă aprobarea acestei legi, mai ales că alți membri ai partidului Kremlinului criticaseră propunerea. Cu toate acestea, intenția legislatorilor provoacă neliniște în rândul emigranților.