Kim Jong-un, la apogeul carierei sale nucleare, este acum cel mai periculos om de pe planetă. Rusia și China îl sprijină mai mult ca niciodată

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete, având în prezent una dintre cele mai puternice rachete nucleare, capabilă să lovească orașe din SUA. Potrivit analiștilor, Coreea de Nord poate deveni chiar mai periculoasă decât Rusia sau China. Iar recenta întâlnire la Moscova a lui Kim Jong-un cu Putin nu face decât să crească îngrijorările occidentale.

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare

Dictatorul nord-coreean a declarat recent că dorește să dea un nou impuls producției naționale de rachete.

Potrivit KCNA, agenția de presă de stat, la ședința Comisiei Militare Centrale, Kim Jong-un a vorbit despre „acțiuni militare majore” împotriva Coreei de Sud, declarând că a ajuns la o „concluzie importantă cu privire la intensificarea în continuare a pregătirilor armatei coreene pentru război, într-o manieră ofensivă”.

Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul”

Kim a cerut companiilor de apărare să „avanseze producția în masă a diferitelor arme și echipamente”. El a cerut, de asemenea, „exerciții de război active” pentru „operarea eficientă cu cele mai noi arme și echipamente”.

Număr record de teste cu rachete

Pe 24 martie 2022, în timp ce la Bruxelles liderii G7 se întâlneau de urgență pentru a dezbate situația provocată de războiul din Ucraina, Coreea de Nord anunța succesul testării rachetei Hwasong-17, cea mai puternică ICBM (rachetă balistică intercontinentală) pe care o deține.

Cu o rază de acțiune de 15.000 de kilometri, Hwasong-17 ar putea lovi orice oraș de pe continentul SUA.

În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de cel puțin 95 de teste cu rachete, întețindu-și amenințările, susținând că are și focoase nucleare tactice mai mici care pot fi trase către ținte din Coreea de Sud. În plus, se estimează că are zeci de arme nucleare și un arsenal de rachete capabile să lovească în toată Europa și Statele Unite.

Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu”

Potrivit Casei Albe, aproximativ jumătate din programul de rachete al Coreei de Nord este finanțat prin atacuri cibernetice și furtul de criptomonede.

Sud-coreenii vor și ei să se înarmeze nuclear

Potrivit unui sondaj realizat la începutul acestui an, în Coreea de Sud, 73% dintre sud coreeni au declarat că țara lor trebuie să-și dezvolte propriile arme nucleare, chiar dacă SUA nu sunt de acord.

Sud-coreenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că vor fi abandonați de americani în cazul unui atac din partea Coreei de Nord. Din cauza aceasta au apărut grupuri sociale, precum Forumul pentru Strategie Nucleară, care militează pentru dezvoltarea armelor nucleare.

Ideea a fost vehiculată și la nivel înalt.

Pe 11 ianuarie, la o întâlnire cu oficiali din ministerele de Apărare și Afaceri Externe, președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a afirmat că e posibil ca „Țara să importe arme nucleare tactice sau să ni le construim singuri”.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Președintele sud-coreean a adăugat că, dacă s-ar lua decizia de a dezvolta arme nucleare, Seulul ar putea să le construiască „destul de repede, având în vedere capacitățile științifice și tehnologice”.

Programul secret nuclear din Sud

Yoon Suk-yeol este primul președinte sud-coreean care a ridicat această problemă, din anii ‘70.

Președintele de atunci, Park Chung-hee, condusese un program secret, descoperit de ofițerii de informații americani, în 1974.

În primăvara anului 1975,  SUA a lansat un ultimatum: Seulul ar putea continua pe acest drum, dar mai bine ar lăsa Washingtonul să-l apere, cu toată forța arsenalul său nuclear deja existent. Programul de cercetare a armelor nucleare al Coreei de Sud s-a încheiat la 23 aprilie 1975, o dată cu ratificarea Tratatului de neproliferare nucleară.

Însă, în prezent, situația geopolitică s-a schimbat: Coreea de Nord construiește arme nucleare din ce în ce mai sofisticate care pot viza chiar orașe din SUA, iar sud-coreenii se întreabă dacă, în aceste condiții, Washingtonul va veni în continuare să-i apere.

Scenariul cel mai vehiculat în Coreea de Sud: dacă Kim Jong-un decide să atace, ce vor face SUA, în cazul în care Coreea de Nord va amenința că va detona o bombă nucleară chiar deasupra americanilor?

Declarația de la Washington

Neliniștile crescânde din Coreea de Sud au provocat îngrijorări și în SUA. Dacă Seulul va alege să se înarmeze nuclear, va urma Japonia, ceea ce va duce la o cursă a înarmărilor nucleare în întreaga regiune – un scenariu deloc plăcut nici pentru SUA, nici pentru China.

Pe 26 aprilie, a avut loc o întâlnire între Joe Biden și Yoon Suk-yeol, cei doi președinți semnând un document, „Declarația de la Washington”, prin care s-a reiterat sprijinul americanilor și colaborarea celor două state.

Potrivit Declarației, președintele Biden a reafirmat că angajamentul Statelor Unite față de Republica Coreea și poporul coreean este „de durată și ferm” și că orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva Republicii Coreea de Sud „va primi un răspuns rapid, copleșitor și decisiv”. De cealaltă parte, Yoon Suk-yeol a reafirmat, chiar și indirect, intenția Coreei de Sud de a rămâne în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară.

Un aspect militar cheie al Declarației a fost promisiunea SUA de a trimite un submarin cu rachete balistice nucleare în Coreea de Sud pentru o „vizită”, la o dată nedezvăluită. Un mesaj simbol, pentru a descuraja Coreea de Nord și a demonstra hotărârea Washingtonului de a-și apăra aliatul.

Efectul nu a fost cel scontat. La câteva zile după, sora liderului nord-coreean a avertizat că acest acord va duce la un „pericol grav”.

La nivel politic, în Coreea de Sud, Youn Kun-young, parlamentar din partea Partidului Democrat, aflat în opoziție, a criticat și el acordul. „Dacă Coreea de Nord ar lansa un atac nuclear, nu s-ar termina totul pentru noi?”, a conchis acesta într-un interviu acordat CBS coreean.

Coreea de Nord, mai amenințătoare decât China și Rusia

Andrej Lankov, profesor la Universitatea Kookmin din Seul și unul dintre cei mai renumiți experți în ceea ce privește politica din Coreea de Nord, a explicat de ce situația din Asia poate fi mai periculoasă decât războiul împotriva Ucrainei.

„Dacă SUA ar renunța la unele sancțiuni atâta timp cât nu vor fi testate arme nucleare, ar fi un acord foarte riscant din punct de vedere politic pentru orice președinte american, pentru că atunci ar admite că Coreea de Nord este un stat nuclear și că se poartă negocieri cu el.

Orice președinte care ar face acest lucru ar fi criticat de opoziție și de mass-media ca fiind lipsit de verticalitate și capitulând în fața unui dictator. Nici un președinte nu vrea să intre în istorie așa. De aceea, fiecare președinte transmite problema succesorului său.

În ceea ce privește China, care are o influență enormă asupra Coreei de Nord, fiind aproape singura țară care îi oferă sprijin economic, aceasta nu are nici un interes prezent să intervină, deoarece Coreea de Nord e folosită ca «zonă tampon» împotriva SUA.

Dacă americanii ar fi suficient de nebuni pentru a invada China, ar trebui mai întâi să-și facă drum prin Coreea de Nord. Pentru a menține acest tampon, China furnizează Coreei de Nord benzină, îngrășăminte și alimente”.

Phenianul, amenințat doar din interior

Phenianul nu va renunța în nici un caz la armele sale nucleare, căci acestea sunt asul din mânecă.

Însă armamentul nuclear are un preț: din cauza restricțiilor internaționale, oamenii suferă de multe lipsuri. Cei trei ani de frontiere închise au avut un impact puternic asupra economiei. Lipsa de alimente e, în prezent, cea mai mare problemă a Phenianului.

Deși asistenții umanitari internaționali au părăsit Coreea de Nord, iar amploarea exactă poate fi doar ghicită, potrivit ultimelor rapoarte, mai mult de jumătate dintre nord-coreeni suferă de foame.

Peste sistemul imunitar fragilizat al populației s-a suprapus și coronavirusul, căci nimeni în țară nu a fost vaccinat. Majoritatea spitalelor nu au medicamente, aparatură adecvată, electricitate sau apă curentă.

Analiștii avertizează că izolarea actuală a ţării, combinată cu recolte proaste şi o economie ineficientă ar putea însemna că Coreea de Nord se va confrunta, curând, cu o nouă foamete.

Iar oamenii nu au uitat marea foamete din anii ‘90, care a ucis mai mult de un milion de oameni. Potrivit Crucii Roșii, cei mai norocoși nord-coreeni au supraviețuit atunci cu un singur bol de orez pe zi, restul mâncând iarbă, frunze uscate sau rădăcini.

În ciuda opresiunii, regimul Kim știe că populația nu va accepta o altă foamete mortală, guvernul de la Phenian trebuind să găsească rapid o soluție la toate problemele interne cu care se confruntă în prezent.