Decanul facultății de business, FABIZ, din cadrul ASE, Tănase Stamule, explică, pe Facebook, după ce universitățile românești au ieșit din Top 1000, ce se putea face și ce nu s-a făcut: miniștrii cercetării n-au făcut programe pentru reviste de cercetare Q1 și Q2, iar Senatul a șters din legea educației un articol privind finanțarea cercetătorilor care scriu in Q1 si Q2, de către universități, în afara grilei de salarizare.
Revistele Q1 la care se referă Stamule, cunoscute și sub numele de reviste din „prima cuartilă”, sunt cele mai bine clasate reviste de cercetare dintr-o anumită categorie sau domeniu. Acestea reprezintă primele 25% din reviste în funcție de factorul de impact al citării. Factorul de impact al citărilor este o măsură a frecvenței cu care articolele dintr-o anumită revistă sunt citate de alți cercetători.
Aceste ratinguri sunt actualizate anual și, de obicei, se desfășoară pe un ciclu de trei sau patru ani (adică se evaluează revistele pe baza performanțelor lor din ultimii trei sau patru ani). Acest lucru înseamnă că revistele cu o vechime mai mică de patru ani nu sunt, de obicei, încă neevaluate, chiar dacă sunt de foarte bună calitate.
Rectorul FABIZ scrie că „în România nu prea există reviste in Q1 si Q2 ceea ce ne vulnerabilizează mult pe piața internațională a cercetării”.
Senatul a șters finanțarea cercetătorilor care publică în reviste Q1 și Q2
„Am cerut ultimilor miniștri ai cercetării să facă un program special pentru revistele autohtone pe model lituanian dar aparatul din minister nu a înțeles nevoia. Nu poți crește reviste pentru a le duce in Q1 sau Q2 fără bugete consistente.
Fiindcă Lituania a avut un program național de câteva zeci de milioane de Euro, împreuna cu editura Taylor Francis de a-și crește vreo 20 de reviste în Q1 și Q2, ne plimbăm cu toții pe la ei ca să vedem minunea și să publicăm acolo.
In legea educației ministrul introdusese un articol prin care universitățile puteau premia cercetătorii ce scriu in Q1 si Q2 în afara grilei de salarizare. Acest articol a fost eliminat de colegii din coaliție la Senat.
Astăzi îi poți oferi unui cercetător maxim 30% din salariu în plus dacă scrie articole bune. Asta înseamnă pentru un profesor plin maxim vreo 5-6000 Euro pe an. Această sumă este total insuficientă pentru efortul depus, datele necesare a fi cumpărate pentru a face o analiză de calitate sau finanțarea echipei de cercetare. (…)
Dacă nu rezolvăm problemele legislative care îngrădesc plata cercetătorilor nu vom mai fi niciodată in top 1000. În România încep să fie resurse pentru a finanța cercetarea însă nu există încredere între actorii statali ca acei bani vor ajunge unde trebuie”, a scris Stamule.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră