Cristian Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în Convenția CEDO se referă la legislative”

Profesorul universitar Cristian Preda, fost consilier prezidențial și europarlamentar, susține că CEDO nu va admite plângerea lui Călin Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative”.

Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european”

Într-o postare pe Facebook, Preda arată că „dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un «corp legislativ»”, însă acest lucru nu s-a petrecut până acum.

Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu

„Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat «dreptul la alegeri libere».

Numai că dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative.

Jurisprudența CEDO a stabilit în mod explicit că exercitarea acestui drept în alegerile prezidențiale e luată în seamă doar dacă șeful statului are inițiativă legislativă sau prerogative extinse în adoptarea legilor: nu e cazul cu președintele României, care nu poate iniția legi și al cărui veto e limitat la o primă versiune a legii.

Așa că Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa”, a scris Preda.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Președintele nu este „corp legislativ”

Ulterior, într-un comentariu la propria postare, el a explicat: „Copiez aici un fragment din ghidul CEDO referitor la articolul 3 din Protocolul nr. 1: «6. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Curtea a considerat că prerogativele șefului statului nu ar putea, ca atare, să conducă la a considera această funcție un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1.

Totuși, nu exclude posibilitatea aplicării art. 3 din Protocolul nr. 1 în privința alegerilor prezidențiale.

Dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 [Boškoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (dec.), 2004; Brito Da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), 2008].

Însă această posibilitate nu a fost utilizată până acum și nu a fost nici măcar menționată în cauze ulterioare [Paksas împotriva Lituaniei (MC), 2011; Anchugov și Gladkov împotriva Rusiei, 2013, pct. 55-56]»”.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPal

Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD

Donează prin Patreon

Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.