Taylor Swift a luat caimacul primei dezbateri între Trump și Kamala Harris: artista și-a declarat susținerea pentru candidata democraților. Cum au decurs ostilitățile

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump. Vicepreşedinta democrată a SUA, Kamala Harris, l-a pus marţi pe republicanul Donald Trump în defensivă într-o dezbatere prezidenţială combativă desfăşurată la postul de televiziune ABC, cu o serie de atacuri privind limitele avortului, pregătirea ei pentru post şi pleiada lui de probleme cu legea, în timp ce ambii candidaţi au căutat să aibă un moment decisiv în aceste alegeri marcate de o luptă strânsă.

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump

Într-un impuls pentru campania candidatei democrate, megastarul pop Taylor Swift le-a spus celor 283 de milioane de urmăritori de pe Instagram într-o postare imediat după dezbatere că o va sprijini pe Harris şi pe colegul ei de candidatură Tim Walz la alegerile din 5 noiembrie.

Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României

Postarea a fost apreciată de aproape 2 milioane de ori în 25 de minute.

Provocările lui Harris

Fost procuror, Harris, în vârstă de 59 de ani, a părut în mod repetat să-l lovească acolo unde-l doare cel mai mult pe fostul preşedinte, ceea ce l-a determinat pe Trump, în vârstă de 78 de ani, vizibil furios, să-i dea o serie de replici încărcate de neadevăruri.

La un moment dat, ea a adus în discuţie mitingurile de campanie ale lui Trump, iritându-l pe fostul preşedinte republican atunci când a spus că oamenii pleacă adesea mai devreme de la mitingurile lui, „din epuizare şi plictiseală”.

Trump, care a fost enervat de numărul mare de oameni prezent la mitingurile lui Harris, a răspuns: „Mitingurile mele, avem cele mai mari mitinguri, cele mai incredibile mitinguri din istoria politicii”.

Apoi a trecut la o afirmaţie nefondată conform căreia imigranţii haitieni din Springfield, statul Ohio, „mănâncă animalele de companie” ale localnicilor.

„Că tot vorbeam despre extreme”, a replicat Harris, râzând.

Imigrație, politică externă, asistență medicală

Candidaţii s-au înfruntat pe chestiuni precum imigraţia, politica externă şi asistenţa medicală, dar dezbaterea nu a avut substanţă atunci când a fost vorba ca cei doi candidaţi să şi detalieze aceste politici.

În schimb, abordarea în forţă a lui Harris a reuşit să mute accentul pe Trump, ceea ce i-a încântat pe aliaţii vicepreşedintei şi i-a făcut pe unii republicani să admită problemele lui Trump.

„Trump a ratat ocazia de a rămâne concentrat în a-şi susţine cauza împotriva lui Biden-Harris în materie de economie şi de graniţă şi, în schimb, a muşcat momeala şi a luat-o pe arătură cu negarea (rezultatelor) alegerilor (din 2020, pe care Trump le-a pierdut în faţa actualului preşedinte Joe Biden – n.r.) şi (vorbind despre) imigranţii care ne mănâncă animalele de companie”, a declarat Marc Short, ex-şef de personal al fostului vicepreşedinte al lui Trump, Mike Pence.

Piaţa de predicţii online a alegerilor prezidenţiale PredictIt’s 2024 a relevat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii, la 47% de la 52%. Cotele lui Harris s-au îmbunătăţit, crescând de la 53% la 55%.

O a doua dezbatere

Într-un semn de încredere în rezultatul dezbaterii, campania lui Harris l-a provocat imediat pe Trump la o a doua dezbatere, în luna octombrie.

Iar postul Fox News a propus desfăşurarea unei a doua dezbateri prezidenţiale în octombrie, anunţând că a trimis scrisori către echipele de campanie ale ambilor candidaţi înainte de dezbaterea de marţi noapte.

Trump, care a petrecut săptămâni întregi lansând atacuri personale asupra lui Harris, inclusiv insulte rasiste şi misogine, a evitat în mare măsură acest model în primele momente ale dezbaterii, dar a devenit rapid agitat sub ofensiva lui Harris.

Trump a fost întrebat de moderatori despre unul dintre aceste atacuri, când a spus la un eveniment cu jurnaliştii de culoare în iulie că Harris „a devenit recent o persoană de culoare”.

„Nici că-mi pasă”, a răspuns Trump. „Orice vrea ea să fie, mie îmi convine”, a adăugat el.

Harris, o femeie de culoare şi cu origini asiatice, a răspuns: „Cred că este o tragedie că avem pe cineva care vrea să fie preşedinte care a încercat constant de-a lungul carierei sale să folosească rasa pentru a diviza poporul american”.

Trump: Harris e „marxistă”

Ea l-a criticat pe Trump din cauza condamnării sale penale pentru plăţile sub acoperire în schimbul tăcerii unei vedete porno, precum şi pentru celelalte acuzaţii împotriva fostului preşedinte şi o hotărâre civilă în care a fost găsit vinovat pentru agresiune sexuală.

Trump a dezminţit că a făcut ceva greşit şi i-a acuzat din nou pe Harris şi pe democraţi că au orchestrat toate cazurile fără dovezi.

De asemenea, Trump şi-a repetat afirmaţia falsă că înfrângerea sa în alegerile din 2020 s-a datorat fraudei, a numit-o pe Harris „marxistă” şi a afirmat în mod fals că migranţii au provocat o serie de crime violente.

Cu opt săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale şi cu doar câteva zile înainte de începerea votului anticipat în unele state, dezbaterea – singura programată – a prezentat atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru fiecare candidat în faţa unei audienţe televizate de zeci de milioane de alegători.

Întâlnirea, benefică pentru Harris

Dezbaterea a început la ora 21:00. ET (01:00 GMT, miercuri) cu o strângere de mână surpriză între cei doi adversari, care nu se mai întâlniseră până acum. Harris l-a abordat pe Trump la pupitru, prezentându-se, în ceea ce a fost prima strângere de mână la o dezbatere prezidenţială din 2016. „Mă bucur să vă văd. Distraţi-vă”, a răspuns Trump.

Întâlnirea a fost deosebit de importantă pentru Harris, sondajele de opinie arătând că mai mult de un sfert dintre potenţialii alegători consideră că nu ştiu suficient despre ea. Harris a intrat în cursă în urmă cu doar şapte săptămâni, după ce preşedintele Joe Biden a renunţat să mai candideze pentru un al doilea mandat.

Tema avortului

Harris a lansat un atac prelungit asupra limitelor avortului, vorbind cu pasiune despre femeile cărora li se refuză îngrijiri de urgenţă şi despre victimele incestului care nu îşi pot întrerupe sarcina din cauza interdicţiilor la nivel de stat care au proliferat de când Curtea Supremă a SUA a eliminat un drept la nivel naţional în 2022.

În Curtea Supremă sunt trei membri numiţi de Trump, iar ei au asigurat majoritatea în luarea acestei decizii.

Ea a susţinut, de asemenea, că Trump va sprijini o interdicţie naţională. Trump a considerat că această afirmaţie este neadevărată, dar a refuzat să spună în mod explicit că se va opune prin veto unei astfel de legi.

Trump, care a avut uneori probleme cu mesajele sale despre avort, a spus în mod fals că Harris şi democraţii susţin pruncuciderea, care – după cum a remarcat moderatorul ABC News Linsey Davis – este ilegală în fiecare stat american.

Harris a încercat totodată să-l implice pe Trump în Proiectul 2025, un model de politică conservatoare care propune extinderea puterii executive, eliminarea reglementărilor de mediu şi interzicerea transportului de pilule de avort peste graniţele statelor, printre alte obiective de dreapta.

Trump a replicat că nu are „nimic de-a face” cu Proiectul 2025, deşi unii dintre consilierii săi au fost implicaţi în crearea acestuia.

Ron Bonjean, un strateg republican, a apreciat că Trump „nu şi-a făcut nicio favoare”, dar a adăugat că rămâne neclar dacă prestaţia lui Harris va schimba dinamica cursei.

Sondajele arată că marea majoritate a americanilor s-au hotărât, cu doar o mică parte de alegători indecişi.

Tema economiei

Candidaţii au deschis dezbaterea concentrându-se pe economie, o chestiune despre care sondajele de opinie arată că îl favorizează pe Trump.

Harris a atacat intenţia lui Trump de a impune tarife mari asupra mărfurilor străine – o propunere pe care a asemănat-o cu o taxă pe vânzări pentru clasa de mijloc – în timp ce şi-a promovat planul de a oferi beneficii fiscale familiilor şi întreprinderilor mici.

Trump a criticat-o pe Harris pentru inflaţia persistentă în timpul mandatului administraţiei Biden, deşi a exagerat nivelul creşterilor de preţ. Inflaţia, a spus el, „a fost un dezastru pentru oameni, pentru clasa de mijloc, pentru fiecare clasă”.

Războiul din Israel

Candidaţii s-au contrat totodată asupra războiului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza şi a invaziei ruse în Ucraina, deşi niciunul nu a oferit detalii despre cum ar încerca să pună capăt fiecărui conflict.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

„Dacă eram eu preşedinte, (războiul) nici nu ar fi izbucnit. Dacă eram eu preşedinte, Rusia în vecii vecilor (nu ar fi început războiul), îl ştiu pe Putin foarte bine. El niciodată” nu ar fi început războiul, a declarat Trump, potrivit dpa.

În schimb, Harris a apreciat că aliaţii europeni şi din NATO ai SUA sunt „atât de recunoscători” că Trump nu mai este preşedinte. „Altfel, Putin ar sta la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia”, a declarat ea.

Harris l-a acuzat pe Trump că este dispus să renunţe la sprijinul SUA pentru Ucraina pentru a fi în graţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe Trump o „ruşine”.

La rândul său, Trump a susţinut că Harris „urăşte” Israelul – o afirmaţie pe care Harris a respins-o.

Dezbaterile prezidenţiale nu schimbă neapărat părerea alegătorilor, dar pot avea urmări semnificative. Prestaţia slabă a lui Biden împotriva lui Trump la dezbaterea din iunie l-a determinat pe actualul lider de la Casa Albă să anunţe la 21 iulie că nu va mai candida pentru un al doilea mandat.

Într-o competiţie care s-ar putea reduce din nou la doar câteva zeci de mii de voturi într-o mână de state, chiar şi o mică schimbare a opiniei publice ar putea modifica rezultatul. Cei doi candidaţi sunt efectiv la egalitate în cele şapte state cheie care ar putea decide alegerile, potrivit mediilor de sondaje compilate de New York Times.

Dezbaterea, găzduită de ABC News, a avut loc la Centrul Naţional al Constituţiei din Philadelphia. După cum s-a convenit de către cele două echipe de campanie, dezbaterea a avut loc fără public în sală, iar microfoanele candidaţilor au fost oprite atunci când nu le venea rândul să vorbească.

Celor doi candidaţi nu li s-a permis să aibă notiţe sau recuzită pe scenă şi nu au putut să-şi adreseze întrebări unul altuia.