Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări.
Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară
Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament.
„Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri.
Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul.
Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse
Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung.
În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul.
Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență.
Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt „nu prea încrezători” (32%) sau „deloc încrezători” (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră