/

EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, habar nu are ce obuze poate produce România pentru Ucraina și cum să ia comenzi pe bani UE. Oricum, e nevoie de investiții în echipamente

România nu poate produce pentru Ucraina
România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi.

Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții.

Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. 

Miza: un milion de obuze

Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni.

Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace.

Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state.   

„Nu se justifică economic”, dar „o facem”

Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE.

„Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic”, a declarat Florin Spătaru.

Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. „Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!”, a spus hotărât ministrul.

România nu poate produce pentru Ucraina

Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune.

„Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem”, a mai spus ministrul Spătaru.

Citește și: Cine este Florin Spătaru, ministrul industriei de apărare care nu are nici o legătură cu acest domeniu

Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană.

„Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia”, a declarat ministrul.  

Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155

Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii ’90.

„După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente”, a declarat sindicalistul Bucuroiu.

E nevoie de investiții mari

Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul „arme pentru Ucraina” al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei.

„În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program.

Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată”, a spus Bucuroiu.

Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986

Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. „Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație”, a declarat Viorel Popa.

El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni.

„Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina”, a spus mâhnit Viorel Popa.

Secrete comerciale, date concurenței

Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. „Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN – n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina”, a declarat directorul Popa.

Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului

Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună „pe tavă” oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. „Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba.

Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța”, a spus supărat directorul Viorel Popa.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

17:19Prietenul lui Ciolacu, penalul Neacșu, primește în coordonare controversata regie a protocolului de stat, plus instituţiile din aparatul Guvernului
16:55Furnicile, mai inteligente decât oamenii la testul labirintului, arată un studiu
16:48Rating Fitch negativ și pentru Nuclearelectrica și Romgaz, după ce agenția a retrogradat România la BBB-
16:40Acuzații la licitația MAPN pentru sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune după ce sud-coreenii de la LIG Nex1 Co au fost eliminați
16:33În Republica Moldova se poate ca alegerile să fie curate: președintele Maia Sandu a depus jurământul pentru al doilea mandat
16:26Jurnaliști și activiști, spionați de către autoritățile de la Belgrad cu softuri spion instalate ilegal pe telefoane, acuză Amnesty
16:15Pedepse foarte mici pentru cei care i-au atacat pe suporterii israelieni la Amsterdam după un meci al echipei Maccabi Tel Aviv
16:06Un român s-a dus în Bucegi în ajunul Crăciunului cu bicicleta. A fost la un pas de moarte în viscol, abia a fost evacuat de Salvamont
10:49Nicușor Dan nu renunță la candidatura la prezidențiale, în ciuda desemnării lui Crin Antonescu drept candidat al alianței PSD-PNL-UDMR
10:38Regele Charles III a eliminat Cadbury și Unilever de pe lista companiilor care pot afișa însemnele casei regale pe produsele lor
10:31Financial Times: Călin Georgescu, susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania
10:30Nord-estul României rămâne preponderent agricol: o persoană din trei trăiește din munca la câmp
10:23Mai dispare o fabrică, mai apare un supermarket. Istoria Moldomobila se termină cu o demolare
10:17Cum îți poți crește pensia și, în același timp, scăpa de plata unor impozite
21:10Germania a trimis Ucrainei arme așteptate încă din 2023 (tancuri Leopard și Gepard, sisteme antiaeriene Iris-T și Patriot)