Născuți în România, extremiști ai AfD. În Germania, aproape un milion și jumătate de oameni au manifestat împotriva partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
Politica partidului este, de la înființare, una naționalistă, anti-europeană și anti-imigrație.
Născuți în România, extremiști ai AfD
În 2022, AfD a salutat veto-ul Austriei contra intrării în Schengen a României și Bulgariei.
Protestele actuale au fost declanșate de dezvăluiri apărute în presă despre întâlnirea de la Potsdam a membrilor de rang înalt ai partidului cu neo-naziști. În cadrul întâlnirii s-au vehiculat și planuri ale AfD de „Remigrație”.
Potrivit presei, AfD plănuiește expulzarea forțată atât a imigranților noi, cât și a cetățenilor germani cu origini imigrante.
Politica anti-imigrație a AfD este, însă, cel puțin ciudată: un număr important de lideri ai partidului au origini străine, inclusiv românești, iar anul trecut au înființat o asociație pentru imigranți. Scopul declarat: recrutarea imigranților în rândurile partidului.
Ideologul partidului, născut în Italia, are trei cetățenii
În 2021, grupul parlamentar al AfD avea, procentual, mai multe persoane cu origini străine decât aveau FDP sau alianța de guvernare.
Printre liderii AfD cu origini imigrante se numără Waldemar Herdt și Anton Friesen, născuți în fosta Uniune Sovietică și refugiați în Germania.
Petr Bystron, fost lider AfD al statului bavarez, este copilul unor refugiați politici din Cehia. Deputatul Paul Viktor Podolay, care s-a născut în Slovacia, declara în 2019 că politica Germaniei în ceea ce privește imigranții e „pur și simplu de neînțeles”.
Deși e considerat a fi unul dintre moderații partidului, Podolay critică guvernul federal pentru deschiderea pe care o are față de imigranți.
Marc Jongen, considerat „ideologul șef” al partidului, s-a născut în Italia. Are cetățenie italiană, germană și olandeză. Este membru al Bundestagului german din 2017.
În ianuarie 2014, Jongen a publicat manifestul partidului, în care face apel la păstrarea structurilor familiale tradiționale și a culturii naționale germane.
Jongen s-a impus în partid combătând politica de imigrație a guvernului. În 2016, el și-a exprimat teama că refugiații care vin în Germania ar putea crea „o stare de război civil”.
Jongen s-a plâns și că germanii devin „slujitorii imigranților”.
În ceea ce privește Mișcarea identitară, Jongen a afirmat că aceasta e o „corecție a structurii dezechilibrate a culturii europene din perspectiva identității”.
AfD are acum „Imigranți pentru Germania”
În iunie 2023, ziarul partidului, Cicero, anunța înființarea asociației „Imigranți pentru Germania” (Mit Migrationshintergrund für Deutschland).
Potrivit anunțului, AfD dorește prin această asociație „să-și lărgească baza de alegători și să recruteze în mod specific susținători cu rădăcini străine”.
Anunțul a provocat critici din partea celorlalte partide.
„E de-a dreptul sarcastic, dacă asculți discursurile AfD din ultimele luni și ani”, a afirmat Turgut Yüksel, purtătorul de cuvânt al SPD. „AfD se distinge în discursuri prin incitarea împotriva imigranților”, a adăugat acesta.
Jürgen Frömmrich, parlamentar ecologist, bănuiește că înființarea acestei asociații e doar o spoială de imagine. „Modus operandi al AfD este de a ne diviza societatea, de a lupta împotriva diversității și de a incita la ură”, a continuat Frömmrich.
Eleonora Cotar, născută la Pitești
În decembrie 2022, AfD saluta veto-ul Austriei contra intrării României și Bulgariei în Schengen.
„Veto-ul Austriei (…) protejează Europa de Vest de și mai multe crime și de exacerbarea în continuare a unui val de imigrație”, a declarat Harald Weyel, purtător de cuvânt AfD.
Cu toate acestea, AfD a avut și încă are membri născuți în România.
Joana Eleonora Cotar s-a născut în 1973 la Pitești și a studiat științele politice la Universitatea din Mannheim.
Cotar a intrat în AfD în 2013 și a devenit membru al Bundestagului în 2017.
Deși a părăsit AfD pe 21 noiembrie 2022, invocând „proximitatea strânsă a oficialilor de conducere AfD de Președintele Federației Ruse”, Cotar susține în continuare că imigranții și refugiații sunt o povară pentru contribuabilii germani.
Olteanul Frohnmaier, controlat total de Kremlin
Markus-Cornel Frohnmaier s-a născut în 1991 în Craiova. A fost adoptat la vârsta de un an de un cuplu de germani. Este căsătorit cu o rusoaică.
Frohnmaier a fost criticat în mod repetat pentru contactele sale cu politicienii ruși.
În 2014, a salutat anexarea Crimeei de către Rusia: „Felicit cetățenii Crimeei pentru obținerea independenței față de Ucraina”.
În 2019, o scurgere de informații a declanșat o investigație jurnalistică internațională: BBC, Der Spiegel, ZDF și La Repubblica.
Investigația a scos la iveală faptul că Federația Rusă l-a sprijinit pe Frohnmaier în campania electorală federală din 2017, dorind să influențeze Bundestagul german.
În 2022, într-un alt document al administrației prezidențiale a liderului rus Vladimir Putin, Frohnmaier este descris drept „un deputat sub control absolut”.
Deși născut în afara Germaniei, pozițiile xenofobe ale lui Frohnmaier sunt bine cunoscute.
După agresiunile sexuale din Köln, care au avut loc în noaptea Revelionului din 2015-2016, Frohnmaier a postat o poză cu vicepreședintele Bundestagului de atunci, Claudia Roth, cu afirmația „Dacă aș fi putut merge cu ea la Köln în ziua de Anul Nou…”.
Ulterior, a declarat că a vrut să atragă atenția vicepreședintelui că ar trebui să fie mai solidară cu femeile germane, decât cu imigranții. Acesta a adăugat că politicieni precum Claudia Roth, care susțin drepturile imigranților, sunt co-violatori.
În 2017, Frohnmaier s-a pronunțat în favoarea unui „capitalism al poporului”, prin care beneficiile sociale pentru străini să fie limitate.
În 2022, cu câteva luni înainte ca Austria să folosească veto-ul contra intrării României și Bulgariei în Schengen, Frohnmaier declara: „Oricine vrea să desființeze granițele își urăște patria”.
Bănățeanul Tillschneider, poziții naziste despre superioritatea germană
Hans-Thomas Tillschneider s-a născut în 1978 la Timișoara. A studiat la universitățile din Freiburg și Leipzig.
Este membru AfD încă de la înființarea partidului, în 2013.
În 2016, Tillschneider declara că, „o dată cu globalizarea și imigrația, oamenii se ridică împotriva creației”.
Pentru Tillschneider, germanii sunt o „specie diferită de toate celelalte popoare”.
La un moment dat, Tillschneider declara că „sacralizarea Holocaustului este extrem de irațională”.
În 2020, spunea că o lege a imigrației ar fi necesară doar dacă stopează imigrației, nu ca să protejeze imigranții.
Tillschneider urmează direcția partidului și în ceea ce privește Rusia.
Pe 28 februarie 2022, a declarat că „Vladimir Putin apără interesele Rusiei, iar invazia este dreptul lui”.
La începutul anului 2023, Tillschneider a fondat asociația Ostwind pentru „Pacea și prietenia cu Rusia”.
Andreas Jurca s-a născut în 1987, într-un orășel din Caraș Severin, Oțelul Roșu.
În 1991, familia a emigrat în Germania, solicitând refugiu politic.
Timp de aproape un an, au locuit într-un azil din Kirchdorf an der Iller.
Cu toate acestea, Jurca a criticat constant politica Germaniei privind refugiații.
„Guvernul federal practică de ani de zile ceea ce urmărește să realizeze Pactul global ONU, în mod neconstituțional și ilegal: primește și îngrijește fără reținere toți imigranții care sosesc, fără a respinge pe nimeni”, afirma acesta în 2018.
În prezent, Jurca este în atenția mass media din cauza bătăii pe care a primit-o anul trecut, în luna august. Andreas Jurca a declarat că atacatorii erau imigranți. Ancheta este în desfășurare.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră