Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România.
Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului.
Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații.
Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști.
Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană.
Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent.
Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590.
Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică).
Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană
Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă.
„Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară.
Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”.
Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara.
Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”.
Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”.
Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor
Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor.
„Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea.
După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar.
„Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara.
Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore
„Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul.
„Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță.
Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”.
La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană
Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici.
Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România
Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit.
Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore.
Apelul Didonei Goanță pe Facebook:
Resurse utile pentru voluntari și refugiați
- Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României – Ucraina – Împreună ajutăm mai mult
- Grupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA – Об’εднанi за Украiну – United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.
- Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.ro
- Site-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)
- Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați.
Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] Citește și: Mărturia unei voluntare la Vama Siret, despre primele zile în care România a primit refugiați: H… […]