NIS Petrol, o filială românească a gigantului Gazprom, se află în centrul unui scandal de spionaj de amploare. Patru cetățeni străini și români sunt acuzați de procurorii DIICOT de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. În urmă cu zece ani, NIS Petrol a apelat la serviciile notariale ale Ioanei Băsescu, fiica președintelui de atunci al României, Traian Băsescu.
Gazprom, influență subterană în portul Constanța: cea mai mare companie energetică din Rusia derulează afaceri cu gaze naturale, carburanți și bunkeraj estimate la peste 400 milioane de euro în România. Alexei Miller, șeful gigantului rusesc, considerat „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, deși a șantajat direct comunitatea europeană. Chiar dacă UE s-a arătat indulgentă din cauza dependenței de gazul rusesc, SUA l-a inclus pe lista neagră de sancțiuni.
Gaz rusesc de 945 de milioane de lei
România a importat de la începutul anului în jur de trei milioane de metri cubi de gaz pe zi de la Gazprom, prin intermediul filialei locale Wiee România. Dar, în ultima perioadă, Gazprom a redus la 10% livrările de gaz către Transgaz. Gazele rusești ajung în România prin gazoductul Turkstream, prin Bulgaria.
Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Wiee România este deținută Gazprom Schweiz AG, filiala elvețiană a gigantului rus. La conducerea companiei din România se află Oleg Slafman. În ultimul an fiscal, Wiee România a avut o cifră de afaceri de peste 945 milioane lei și un profit net de peste 46 de milioane de lei.
Benzinăriile Gazprom, afaceri de 570 milioane de lei
Gazprom a intrat în urmă cu zece ani și pe piața carburanților din România, prin intermediul companiei NIS Petrol din Serbia. În acel an, la conducerea țării se afla președintele Traian Băsescu. Compania controlată de Gazprom a apelat pentru serviciile de notariat la cabinetul Ionei Băsescu, fiica președintelui. Vadim Smirnov, directorul general al NIS Petrol, spunea că la cabinetul Ioanei Băsescu au fost întocmite șase contracte, dar că ar fi aflat că este fiica președintelui de la televizor.
Planurile companiei NIS Petrol erau de a atinge o cotă de piață de cel puțin 10% după anul 2015, respectiv să ajungă la 120 de stații de carburant. Însă de atunci au trecut aproape zece ani, iar compania are doar 19 stații care operează sub brandul Gazprom.
NIS Petrol este deținută de NIS A.D Novi Sad, care la rândul ei este deținută în proporție de 56,15% de Gazpromneft. Compania sârbească a cumpărat la finalul anului 2012 o parte din OMV Bosnia – Herțegovina. Adică un terminal de combustibil, 28 de stații de alimentare și sediul central din Sarajevo.
Datele financiare ale NIS Petrol arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 570 milioane de lei și pierderi de peste 106 milioane lei. Însă are active imobilizate de peste 506 milioane lei.
Spionaj prin firma controlată de Gazprom
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat că în data de 3 octombrie 2022 a efectuat nouă percheziții în București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale companiei NIS Petrol. Ancheta vizează „comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România.
Compania NIS exploatează șase perimetre de petrol și gaze, în județele Bihor și Timiș. Petrolul extras din România este exportat în Serbia.
Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în urma percheziițiilor, patru cetățeni străini și români au fost acuzați de comiterea infracțiunilor de „divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Anchetatorii susțin că informațiile despre rezervele minerale din România au fost transmise către o firmă din același consorțiu din Serbia.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, prietenul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, a declarat pentru Euronews Serbia că „este important să subliniez că nu există cetăţeni sârbi, nu are nimic de-a face cu noi. Sunt în mare parte ruşi, dar vom cere mai multe informaţii de la Poliţia Română”.
Gazprom, influență subterană în portul Constanța
Gazprom Neft, prin divizia de bunkeraj Gazpromneft Marine Bunker, a cumpărat în anul 2013 Marine Bunker Balkan SA de la Unicom Holding, companie controlată de Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Firma lui Iavorski opera activitatea de buncheraj în Portul Constanța pentru navele aflate în Marea Neagră. Anul trecut, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a avut o cifră de afaceri de peste 357 milioane lei și pierderi de aproape 70.000 de lei.
Legăturile lui Iavorski cu Moscova sunt de notorietate. El a lucrat pentru firma Runicon SA, din Elveția, controlată de către oligarhul rus Roman Abramovici, patronul echipei de fotbal Chelsea, din Londra. Runicon a fost implicată într-un scandal legat de deturnarea a 17,5 milioane euro, bani care aparțineau Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Abramovici este considerat unul dintre cei mai puternici afaceriști ruși, în special pentru legăturile lui cu foști ofițeri KGB și președintele Vladimir Putin.
La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să nu îl includă pe oligarhul Roman Abramovici pe lista neagră de sancțiuni.
UE nu cedează șantajului Gazprom
Alexei Miller, șeful Gazprom pe care Wall Strett Journal îl descrie ca „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic cu Europa, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Chiar dacă a purtat propriul război economic împotriva Ucrainei.
Compania Gazprom, sub conducerea lui Alexei Miller, a anunțat la finalul lunii aprilie că va întrerupe livrările de gaze către anumite state ale UE.
„Anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către anumite state membre ale UE reprezintă o altă provocare din partea Kremlinului. Dar utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne șantajeze nu ne surprinde deloc. (…) Acest ultim demers agresiv al Rusiei ne reamintește încă o dată că trebuie să colaborăm cu parteneri de încredere și să ne construim independența energetică”, spunea Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră