/

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria
Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia.

Suedia nu mai e „superputere umanitară”

În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson.

Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c.

Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o „superputere umanitară”, a fost foarte deschisă în anii ’60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu.

Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi.

De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că „imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei”. În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate.

Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul „Vom face Suedia din nou o țară sigură” și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației.

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria.

Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE.

Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat.

Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil.

În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia.

„Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează”, a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán.

Orbán și Vučić, băieții răi

Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ „frâna azilului”, după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări.

Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale.

Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times

Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22.

În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni.

Social-democrație daneză fără imigrație

În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a „Migrației Zero”.

Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca.

Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră „sigure”.

În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi.

Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că „Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare”.

Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației.

Intoleranță față de azilanți în Olanda

În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe.

Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării.

Deja, anul trecut, grupul umanitar „Medecins sans Frontieres” a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală.

Anul trecut Rutte a declarat că se simte „rușinat” de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultima oră

11:18GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h
10:29Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător: câți sunt, cum s-au înmulțit și ce salariu mediu uriaș au
10:11EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar
18:46În România încă se fură de foame din magazine, arată unele decizii din instanțe. Dar procurorii sunt neclintiți: vor pedepse cu închisoarea
16:13Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană
16:06Monstrul fonic din pădurea Breazu: tremură copacii, fug animalele, oamenii nu dorm
15:29Chinurile PNRR în România: o licitație pentru lucrări la un colegiu, proceduri sisifice de atribuire
14:42Singurul oraș din România unde cei care folosesc transportul în comun pot vedea, pe Google Maps, cât de aglomerate sunt autobuzele sau tramvaiele
13:50Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună
12:30Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică. I-a dat o mână de ajutor lui Dan Voiculescu
11:36Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11%
21:19EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN
15:44Fotografia istorică cu Trump, după atentat, explicată: fotograful a așteptat poziționarea perfectă, sub drapelul SUA. Cine este fotograful care a realizat imaginea
10:26VIDEO Reacție formidabilă după tentativa de asasinat împotriva lui Trump: candidatul strigă „Fight!”, iar mulțimea răspunde „USA! USA!”
09:30GRAFIC+VIDEO Eșec grav al Secret Service în misiunea de a-l proteja pe Trump: trăgătorul se plasase la doar 140 de metri, pe un acoperiș, iar prezența sa fusese semnalată, dar ignorată