Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat.
Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare.
Avantajele intrării în Schengen
„Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa.
Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen.
În plus:
- turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat.
- pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo – 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia – nu va mai fi nevoie de controale la frontieră.
- se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria – opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri – și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor.
- mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg.
Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea
În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România.
În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 – 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 – 480 de zile.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră