/

Veniturile afacerilor din România au crescut de aproape șapte ori în ultimii 15 ani. În următorii zece ani, PIB-ul țării se poate dubla (studiu ING/Impact Hub)

Afacerile din România, creștere foarte mare
Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei.

De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții.

Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53%

Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul „30 de ani de antreprenoriat în România”, a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia.

Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară.

Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub)

Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului „Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România”, realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii.

Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic.

Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural.

Business-ul urban se mișcă mai repede

„Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul.

Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban.

Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban”, conform raportului.

Afacerile din România, creștere foarte mare

Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei.

Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei.

Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național.

Profitul a crescut de zece ori în 15 ani

„Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri”, a spus Alexandru Ghiță.

Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural.

„Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil”, se menționează în studiu.

Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit

Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000.

Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri.

„Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende”, a spus directorul Florian Neagu.

Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile

Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează.

„Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența.

A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (…)

Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente”, a precizat Florian Neagu.

Zona bancară de prudență financiară

Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci.

„Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc.

Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară”, a declarat Mihaela Bîtu.

PIB-ul României s-ar putea dubla

Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro.

Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că „în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul „Profil de antreprenor” – o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România.

Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

20:51Orbán Viktor, revitalizat de victoria lui Trump, pe care a mizat fără nuanțe, se vede deja mediatorul providențial între UE și SUA
18:42VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă
18:13În 2023, salariul mediu din România a fost peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei, dar mult sub Slovenia sau Lituania – Eurostat
18:08EXCLUSIV Șase aparate noi de radiologie stau nefolosite de un an în Bihor pentru că medicul Borcea (UPU SMURD) vrea să le controleze de la distanță, deși CNCAN îi interzice
16:51Și interlopii apelează la DNA: un proxenet a fost escrocat de un tânăr care se dădea drept polițist. Flagrant de 23.000 de euro
16:04Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră – analiză Asociația Energia Inteligentă
15:41Nu răcim în frig, ci în căldura spațiilor comune. Care este explicația acestui aparent paradox și ce sfaturi dau medicii
13:23Un penal care lua șpagă brânză și smântână, în campanie pentru PSD, la Iași, alături de rectorul Cașcaval
12:12ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation
10:37Zelenski anunță că a avut o convorbire telefonică „excelentă” cu Donald Trump
09:52Cine este Ilie Bolojan, pe care PNL, PSD și USR îl vor premier: administrator public de top, avere decentă, divorțat, are două fete
09:21O mită de 20.000 de lei luată de funcționari publici nu este suficientă pentru procurori ca să ceară închisoare cu executare. Cum au scăpat doi șpăgari de la Inspectoratul în Construcții
09:09VIDEO Telenovelă: vlogger-ul Makaveli susține că avea o relație cu deputata PSD Cătăuță și crede că are plângeri penale din cauza lui Geoană, care o vizitează în secret pe politiciană
21:22Kamala Harris a acceptat înfrângerea: l-a sunat pe Trump, l-a felicitat și a pomenit importanța unui transfer pașnic al puterii
21:14Furie și frustrare la democrați după înfrângerea dură a Kamalei Harris, toate tunurile sunt pe Biden, căruia i se reproșează că a mințit în legătură cu starea sa de sănătate