Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri.
Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc
„În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină.
Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…)
Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele.
«Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal.
Lucrări de proastă calitate
Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme:
- În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună.
- Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC.
- Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați.
- În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste.
- Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit.
Muntenegru, salvat în ultima clipă
Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume.
Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic.
România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă.
Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Acum suntem in repaos?
[…] Citește și: Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc – analiză Wall Street Journ… […]