Atacuri în valuri ale miniștrilor din cabinetul Ciucă împotriva PNRR: atât liberalii, cât și social-democrații, au obiecții față de prevederile PNRR. Până acum, România nu a îndeplinit nici unul din obiectivele pe care singură și le-a asumat prin acest program.
În ceea ce privește renegocierea sa, fostul comisar european Corina Crețu a explicat, acum câteva zile, că ea este posibilă doar în caz de dezastru natural. Tot ea a arătat că până în 2023 trebuie „contractate toate lucrările”.
Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR
„Secretarul general al European Trade Union Confederation (ETUC), Luca Visentini, susţine, în faţa Comisiei Europene, nevoia de flexibilizare a prevederilor din PNRR în care se menţionează că pensiile românilor nu ar trebui să depăşească 9,4% din PIB până în 2070, poziţie exprimată deja de Ministerul Muncii şi de PSD. Iată că nu doar confederaţiile naţionale, ci şi cea europeană au înţeles că aceste prevederi din PNRR sărăcesc nu doar actualii pensionari, ci şi pe cei viitori”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii, Marius Budăi.
Joi seara, și ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a atacat PNRR, chiar dacă inițial el a arătat că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro. El a spus că „unele ținte sunt greu de atins”.
„Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a afirmat Burduja.
Miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că în toamnă va fi renegoaciat PNRR: „Probabil că, undeva din toamnă, se va pune problema acestei renegocieri (a PNRR, n.r.), pentru că procesul este unul de durată. La această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen că vreau ca în PNRR să fie introduse irigaţiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat cu care se va merge la această negociere şi, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea, bine consolidată”.
Modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural
Însă fostul comisar european Corina Crețu a explicat că este practic imposbilă renegocierea și, dacă ar avea loc, ar duce la întârzieri mari: „După cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”.
Datele publice, de pe site-ul Comisiei Europene, arată că România n-a îndeplinit nici o țintă din cadrul PNRR. Alte state au primit deja zeci de miliarde din prima tranșă de bani, România nici măcar nu a depus cerere de plată.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
[…] Citește și: Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR. Budăi (PSD): Prevederile sărăcesc pensionari… […]