Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor din Marea Neagră: cu excepția lui Liviu Dragnea și a Viorică Dăncilă, majoritatea sunt azi la guvernare. Nici unul nu și-a asumat acest eșec, în condițiile în care Gazprom a început deja să taie gazele furnizate Poloniei și Bulgariei.
Deținătorii licențelor de exploatare a perimetrelor din offshore au cerut imperativ modificarea legii emise de regimul Dragnea. OMV Petrom a arătat că ar putea începe exploatarea efectivă la un an de la modificarea legii. Cum un nou proiect al legii offshore a fost depus abia în aprilie 2022, în cel mai bun caz gazele din zona românească a Mării Negre vor putea fi exploatate abia la finalul anului 2023.
România, cea mai mare rată de taxare
În martie 2022, o știre Reuters arăta: „Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe extracţia gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza, a declarat miercuri directorul general de la BSOG, Mark Beacom, care a avertizat că eforturile continue de modificare a legislaţiei pentru producătorii de gaze subminează investiţiile”.
Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC, România are cea mai mare rată de taxare a producţiei offshore de gaze din Europa, la 23%, de patru ori mai mare decât media, mai notează sursa citată de Agerpres.
Eşecul Parlamentului de la Bucureşti de a modifica Legea offshore în 2021 a determinat grupul petrolier OMV Petrom să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, mai scrie Reuters, citată de Agerpres.
Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor
În toamna anului 2018, când președintele Iohannis a promulgat legea offshore – după ce își epuizase dreptul de a o trimite la reexaminare – deținătorii de licențe offshore au explicat clar de ce această lege va bloca exploatarea. Mai mult, chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, afirma, în iulie 2018, când era în opoziție cu guvernarea PSD: „Adică, ce aţi făcut astăzi, dragi colegi? Aţi alungat investitorii din Marea Neagră. (Rumoare.) Oare de ce?”.
„Vreţi dependenţă de gazul rusesc. Asta doriţi în România, dependenţă de gazul rusesc! Sau poate doriţi ca să se renunţe la aceste concesiuni şi să vină Lukoil, să vină Gazprom, să vină alţi investitori majori, ruşi, să ne scoată din acest impas, că ei, probabil, vor plăti”, a mai spus Popescu.
Tudose pasează vina pe alții
În afară de Liviu Dragnea, care conducea PSD și lua deciziile majore, iată cine au fost șefii de guvern și miniștrii responsabili de eșecul exploatării acestor resurse:
- Proiectul legii offshore a fost depus în toamna lui 2017, când premier era Mihai Tudose, iar ministru al Energiei era Toma Petcu, azi deputat PNL. Tudose a susținut, după ce a fost dat afară de la conducerea Guvernului, că adevăratul autor al legii ar fi fost Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție pe care Dragnea l-a pus secretar general al Guvernului, iar acum este președintele Curții de Conturi. Marcel Ciolacu era vicepremier în guvernul Tudose.
- Legea a fost adoptată în 2018, când premier era Viorica Dăncilă, iar ministru al Energiei – Anton Anton (ALDE și, ulterior, PSD). Președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament, dar majoritatea PSD i-a respins obiecțiile.
- Din noiembrie 2019, ministrul responsabil de zona offshore a fost liberalul Virgil Popescu. Guvernul a fost condus de premieri liberali: Ludovic Orban (care însă nu avea majoritate parlamentară), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în mandatul căruia a fost depus însă proiectul de modificare a legislației.
Iancu: O decizie pentru „interesul României”
În Parlament, principala influență asupra proiectului a avut-o, în perioada 2017-2018, deputatul Iulian Iancu. El spunea despre acest controversat proiect: „Este un proiect dedicat siguranţei şi securităţii energetice naţionale şi vizează direct geostrategia şi geopolitica în regiune. (Aplauze.)
Noi, astăzi, am luat o decizie fundamentală pentru interesul regional şi pentru interesul României”.
Deputații PSD au votat în unanimitate proiectul legii offshore, Camera Deputaților fiind camera decizională. Printre ei: Marcel Ciolacu.
Iancu nu a mai fost ales parlamentar, dar PSD intenționa să-l trimită la șefia ANRE.
Noul proiect al legii offshore a fost depus abia la 15 aprilie 2022, la aproape două luni de la invadarea Ucrainei, când întreaga Uniune Europeană discuta despre întreruperea importurilor de gaze din UE.
Azi, Gazprom a oprit furnizarea gazelor către Polonia și Bulgaria.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.