Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce „extragerea” animalelor pentru trofee a fost sistată în România.

Cum au scăpat de împușcare 552 de urși

Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor.

Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici

În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de „intervenții” pentru urși, lupi și pisici sălbatice.

Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor „în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic”.

Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și
60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului.

Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice.

Mai mult, ordinul aproba „comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate”, dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee.

Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie

Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători.

În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante.

În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore.

„Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune”, a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului.

SUAS nu a fost niciodată înființat.

Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă.

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor

Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși.

Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor.

Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare.

Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor.

În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure.

Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană

Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor:

„Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.”.

În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană.

În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni „ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE”.

La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România.

În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane.

Atacurile, creștere de 30 de ori

În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016.

În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016.

A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor.

Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269.

În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan.

Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare.

În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor.

Peste 20 de apeluri la 112 zilnic

Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă „gestionarea corectă a populaţiei de urs”.

Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun.

Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare.

În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023).

La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.