/

România nu va mai putea refuza migranți: acceptă să primească o cotă stabilită la nivelul UE sau plătește câte 20.000 de euro de migrant refuzat. Noul sistem UE de azil, reformat total

România nu mai poate refuza migranți
România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil.

După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental.

Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial

Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii.

Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului.

România nu mai poate refuza migranți

Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023.

Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci.

Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse.

La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016.

În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023.

Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți.

Controlul

Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit.

Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac.

Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani.

O „procedură de frontieră”

Un element central al Pactului: procedura de frontieră.

Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh.

Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat.

Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri.

Solidaritate obligatorie

Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia.

Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil.

Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu.

Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil („relocări”) sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat.

Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE).

Situații de criză

În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite.

Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor.

Acest mecanism se va aplica și situațiilor de „instrumentalizare”, adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE.   

Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera.

Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o „instrumentalizarea rușinoasă” a migranților.

Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului

Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la „un sistem prost conceput, costisitor și crud”.

Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact „care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei”.

„Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa”, a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

18:06Primul atac dur de la PSD asupra PNL: consiliera lui Ciolacu spune că înghețarea pensiilor și salariilor, cerută de Ciucu, este „o măsură anti-sociala și anti-economică”
17:29EXCLUSIV Sute de păgubiți Nordis i-au scris lui Ciolacu, iar acesta i-a expediat la comisia de anchetă din Parlament, care se va desființa
15:41Tăcere stupefiată în PSD după ce partidul a aflat, de pe Facebook, că Ciolacu îl vrea în opoziție. În 2015, Ponta a demisionat tot pe Facebook de la șefia PSD
13:34Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență – explică Claudiu Năsui
12:39Surse: Ciprian Ciucu ar fi spus, într-un cadru informal, că îi este „silă” să negocieze cu PSD – pretextul folosit de Ciolacu să se retragă din viitorul Guvern
11:48Ciolacu anunță că PSD se retrage „cu demnitate” de la discuțiile privind formarea unui nou guvern și va vota un guvern de dreapta
11:18Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro
10:09Acum 415 ani, un boier ridica o biserică. Azi, statul român investește șase milioane de lei pentru a restaura ruina
09:52O amendă penală neplătită s-a plimbat patru ani între instanțe, apoi dosarul s-a prescris. Cum a fost posibil
09:38Marilor orașe din România le-a rămas infrastructura rutieră mică. Numai lărgirea a două ieșiri urbane costă 150 de milioane de lei
20:52Curtea Supremă a SUA va decide dacă legea prin care rețeaua TikTok este obligată să nu mai aibă proprietar chinez încalcă sau nu Constituția americană
20:45Mario Iorgulescu, pedeapsă mai mică după rejudecare: opt ani și opt luni de închisoare pentru accidentul mortal pe care l-a provocat
20:37Americanii, nu serviciile românești, au furnizat datele despre influența Rusiei în alegerile prezidențiale din România, spune Iohannis
20:21Iohannis, despre prelungirea șederii la Cotroceni: „Cum să plec dacă Constituţia îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere”
20:13Casa Națională de Pensii va avea 1.000 de angajați în plus, a decis Guvernul, actuala organigramă este insuficientă pentru recalcularea pensiilor