Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală.
Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii.
Celelalte doar au consemnat.
S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă „absent”.
Presa germană vorbește de un președinte „distant”
În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis.
Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un „outsider”.
Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică.
Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina.
Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul „surprinzător”, de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: „Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant”.
Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului.
Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident
Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis.
Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic.
Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța.
Singura țară care se opune este Ungaria.
Articol de trei paragrafe în Spania
Nici presa din Spania nu a fost mai interesată.
El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis.
Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României.
El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis.
Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei.
În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina.
Presa maghiară, ceva mai generoasă
Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura.
Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet.
Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO.
După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor.
Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte.
Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte.
Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un „challenger„.
Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim.
Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia „negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.