Dianei Șoșoacă nu-i poate fi retras mandatul de europarlamentar din cauza comportamentului din plen. Doar statul român o poate scoate din PE, dar pentru alte motive

Presa occidentală o desființează pe Diana Șoșoacă: o anti-vaccinistă care a făcut tam-tam pe Facebook vrea să „exorcizeze” Parlamentul European.

Totul, în beneficiul Rusiei: Șoșoacă este eurosceptică și pro-rusă.

Deocamdată, Șoșoacă va suporta o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și posibile sancțiuni financiare. Dar europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus.

Șoșo, vedeta săptămânii în presa europeană

Jurnaliștii austrieci remarcă faptul că Dianei Șoșoacă i-a luat mai puțin de o săptămână pentru a fi scoasă din sala de plen a Parlamentului European:

„O antivaccinistă convinsă și ultra-credincioasă Kremlinului, Șoșoacă a sugerat aducerea unui preot în Parlament pentru că «diavolul trăiește și lucrează aici». Înainte de a părăsi sala, (…) și-a tras o botniță de câine peste față și a continuat să urle sălbatic. (…) Șoșoacă va provoca multe bătăi de cap Parlamentului.”.

Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente

Presa austriacă amintește și de faptul că Diana Șoșoacă se află pe lista sancțiunilor ucrainene. Ea pledează pentru un „imperiu român” care să includă teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina,

ORF subliniază afinitățile pro-ruse: „Șoșoacă îl vizitează în mod regulat pe ambasadorul Rusiei la București și, printre altele, în octombrie 2023 l-a împiedicat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în fața Parlamentului român, în timpul vizitei sale la București.”.

În Italia, Corriere titrează „Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă urlă în Parlamentul European: își pune botniță și este dat afară din plen”.

Presa italiană amintește de un interviu al Dianei Șoșoacă pentru ziarul rus Eurasia Daily, în care definea Bucureștiul drept „colonie” a Uniunii Europene. Șoșoacă propunea anexarea teritoriilor ucrainene care aparțineau cândva României.

În Franța, presa analizează în profunzime fenomenul Șosoacă sub titlul „O furie în Parlamentul European” (Le Point).

Jurnaliștii francezi o descriu ca pe o vedetă a rețelelor sociale, care și-a câștigat adepți în timpul pandemiei de COVID, din rândurile conspiraționiștilor.

„Cu botnița lipită de față, Diana Iovanovici Șoșoacă rostește replici greu de înțeles în timp ce ține un sac de gunoi negru. Dianei Șosoacă i-a reușit mișcarea: întreruperea unei sesiuni a Parlamentului European, vehicularea întâmplării pe rețelele de socializare și atragerea tuturor nebunilor care populează lumea conspirației. Pentru acest tămbălău bine orchestrat, ea suportă o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și deduceri financiare. Dar cineva câștigă din asta: Moscova.”.

Ce spune Regulamentul PE

Diana Șoșoacă a încălcat aproape toate regulile de conduită ale Parlamentului European. Acestea sunt stabilite în articolul 10 al Regulamentului de procedură.

Potrivit regulamentului, comportamentul deputaților trebuie să fie bazat pe respect reciproc, deputații trebuie să respecte demnitatea Parlamentului și să nu aducă prejudicii reputației sale.

De asemenea, aleșii trebuie să nu compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, să nu perturbe ordinea în sala de ședințe și să se abțină de la orice comportament necorespunzător.

Și nici să nu afișeze pancarte sau să folosească limbaj ofensator în cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe.

Sancțiunile, în special financiare

Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor de conduită sunt prevăzute la articolul 183, Capitolul 4, al Regulamentului de Procedură.

Acestea constau în:

a) mustrare

b) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an;

c) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an;

(d) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile;

(e) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc.

În cazul încălcărilor repetate, sancțiunile pot fi dublate.

Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus

Dar Parlamentul European nu poate demite un europarlamentar

Mandatul unui eurodeputat este un mandat național; nici o altă autoritate, în afară de una națională, nu i-l poate retrage.

Cu alte cuvinte, doar România poate să-i retragă mandatul europarlamentarului Diana Șoșoacă.

Dar în ce condiții? Legea românească 33/2007 este foarte clară: „Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European” (art. 9, alin. 8).

Ce spune alineatul 3 din aceeași lege: „(…) persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european (…)”.

Or, Diana Șoșoacă nu se află în nici o incompatibilitate: a demisionat din Senatul României.

Pe scurt, pentru comportamentul în plenul PE, România nu-i poate retrage mandatul Dianei Șoșoacă iar Parlamentul European, nici atât.

Cazul Lagos: europarlamentar din închisoare

Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European în 2019 ca membru al partidului grec neonazist Zorii Aurii.

Partidul a fost catalogat drept organizație criminală în Grecia în 2020.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Lagos a fost condamnat pentru „conducerea unei organizații criminale” la 13 ani de închisoare.

Deși, din 2021, Lagos se află în spatele gratiilor, el a continuat să fie europarlamentar și a avut voie să-și exercite mandatul timp de cinci ani.

Motivul: autoritățile elene nu au notificat Parlamentul European că mandatul lui Lagos a fost retras.

Astfel, Lagos a continuat să primească salariul europarlamentar de 10.075 de euro pe lună.