Drugtestele Poliției Rutiere, desființate de psihologi. Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) a făcut următoarele precizări în contextul discuţiilor publice recente pe subiectul conducerii sub influenţa substanţelor psihoactive.
Drugtestele Poliției Rutiere, desființate de psihologi
ARPP reamintește, printr-un comunicat, necesitatea „unei poziţii echilibrate privind problema pacienţilor aflaţi sub tratament psihofarmacologic şi capacitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice”.
„La momentul actual, legislaţia în vigoare privind conducerea autovehiculelor nu permite diferenţierea persoanelor care utilizează adecvat medicaţia psihiatrică, conform prescripţiei medicale, de persoanele care abuzează de droguri ilicite sau de medicamente (precum benzodiazepine, metadonă, metilfenidat).
Astfel, pacienţii cu tulburări psihice aflaţi în tratament se pot confrunta cu stigmatizarea din cauza restricţiilor legate de şofat.
Deşi aceste restricţii sunt menite să asigure siguranţa rutieră, prin lipsa de adaptare la populaţiile diferite şi ignorarea recomandărilor ştiinţifice internaţionale, pot avea efecte psihologice şi sociale negative asupra pacienţilor.
Astfel, pacienţii aflaţi în tratament psihofarmacologic pot fi percepuţi ca fiind mai puţin responsabili, consecinţa fiind discriminarea în diverse aspecte sociale, chiar şi atunci când aceştia respectă întocmai recomandările medicale.
Imposibilitatea de a beneficia de dreptul de a conduce poate limita accesul pacienţilor la locul de muncă, la educaţie, la îndeplinirea rolului în familie şi alte activităţi esenţiale, afectând calitatea vieţii. Drept urmare, prezentarea la medicul specialist şi aderenţa la recomandările medicale pot fi afectate, într-un moment în care recomandările internaţionale sunt ca politicile şi strategiile de sănătate mintale să beneficieze de cât mai multă atenţie şi dezvoltare.
Reacții diferite
În timp ce responsabilitatea medicală este de a informa clar pacientul asupra posibilităţii efectelor secundare ale medicaţiei care ar putea afecta abilitatea de a şofa, de a evalua manifestările clinice ce pot să apară, în special în primele zile de tratament sau la ajustarea dozelor şi de a oferi alternative terapeutice în caz de necesitate, semnalăm importantul rol pe care îl are şoferul în a îndeplini diligenţele necesare, şoferul fiind responsabil să ia decizii informate şi să prioritizeze siguranţa proprie şi a celorlalţi participanţi la trafic”.
Studiu european
ARPP amintește de cel mai amplu studiu european, realizat în 2012, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) asupra fenomenului conducerii sub influenţa alcoolului, medicamentelor şi drogurilor.
Rezultatele acestui studiu au fost:
– Teste pozitive înregistrate: 3.48% alcool, 1.9% droguri ilegale, 1.36% medicamente, combinaţii de droguri sau medicamente 0.39% şi combinaţii de alcool şi droguri sau medicamente 0.37%
– O noapte de deprivare de somn cauzează o afectare a capacităţii de a conduce echivalentă cu o concentraţie a alcoolului în sânge de 0.8 g/l
– O concentraţie a tetrahidrocanabinolului (THC) în sânge de 2 ng / ml cauzează o afectare similară cu o concentraţie de 0.5 g/l alcool în sânge şi proiectul a stabilit un prag de detectare pentru THC de 1 ng/ml.
– Niciunul din aparatele folosite pentru detectarea rapidă, în stardă a prezenţei substanţelor în salivă nu a atins procentul de minim 80% sensibilitate, specificitate şi acurateţe pentru toate substanţele controlate.
– „În ceea ce priveşte conducerea sub influenţa medicamentelor, o limită legală pentru pacienţii aflaţi sub tratament pe termen lung este inadecvată; sancţiunile ar trebui să se bazeze pe gradul de afectare.”, ceea ce reflectă o abordare diferită în gestionarea riscurilor asociate conducerii sub influenţa medicamentelor faţă de cea actuală din România.
Teste inechitabile: nu există standarde europene
Potrivit ARPP, „Determinarea gradului de influenţare a capacităţii de a conduce implică evaluarea modului în care o substanţă afectează capacitatea fizică şi psihică a unei persoane şi nu doar simpla prezenţă a unei substanţe în organism (relevată prin determinări calitative).
Astfel, determinarea strict calitativă poate duce la sancţionarea pacienţilor responsabili, care respectă tratamentul recomandat şi nu sunt influenţaţi de medicaţia pe care o urmează, ceea ce este inechitabil şi descurajează adresabilitatea la medic şi complianţa la tratamentul adecvat”.
ARPP atrage atenţia că „nu există standarde internaţionale sau europene privind aparatele de screening pentru droguri”. „Nu sunt aprobate specificaţii pentru aceste aparate nici de către OIML (Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală), nici de către Comitetul European pentru Standardizare”. În aceste condiţii, deciziile naţionale privind calibrarea acestor aparate trebuie să aibă loc în mod transparent şi cu consultarea tuturor specialiştilor implicaţi.
Politici de sănătate mintală
ARPP susține că este „absolut necesară” abordarea politicilor de sănătate mintală, care să vină în întâmpinarea medicilor din specialitatea psihiatrie şi a pacienţilor cu afecţiuni psihiatrice şi reevaluarea reglementărilor privind conducerea autovehiculelor, conform cu rigorile ştiinţifice actuale.
„Pentru a reduce stigmatizarea, sunt esenţiale campaniile de informare, care să explice natura şi necesitatea tratamentelor psihiatrice, dar şi riscurile şi beneficiile medicaţiei.
Elaborarea ghidurilor naţionale aliniate cu cele internaţionale este crucială pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate, sigure şi standardizate în România. Ghidurile naţionale ar servi ca un instrument de referinţă pentru educarea şi formarea continuă a medicilor şi ar ajuta la uniformizarea cunoştinţelor şi competenţelor în rândul profesioniştilor din sănătate mentală. Acest demers ar îmbunătăţi semnificativ gestionarea tratamentelor psihofarmacologice şi siguranţa rutieră, contribuind astfel la bunăstarea pacienţilor şi la protejarea publicului larg.
Situație „extrem de periculoasă”
ARPP consideră ca „neproductivă şi extrem de periculoasă” actuala situaţie în care „subiecte sensibile şi necesitând un nivel înalt de specializare şi cunoaştere medicale au fost simplificate până la trivializare şi au devenit elemente de presiune în contextul campaniei electorale şi a goanei după rating a mijloacelor mass-media.
Există un pericol real ca măsuri rezultate din necunoaştere sau reacţii emoţionale privind subiectul drogurilor să creeze situaţii în care persoane nevinovate sunt condamnate şi stigmatizate sau să determine apariţia unor probleme şi mai mari decât cele pe care dorim să le rezolvăm”.
Potrivit comunicatului ARPP a remis, în urmă cu un an, un document în 10 puncte, care prezenta soluţiile specialiştilor psihiatri ai ARPP la problemele legate de fenomenul drogurilor în România (anexat).
„ARPP susţine poziţia colegilor, medici legişti, referitor la analiza cantitativă şi a examenului clinic pentru obiectivarea statusului de influenţă a substanţelor şi speră, în continuare, într-o schimbare de abordare a factorilor cu putere de decizie din România, precum şi includerea punctului de vedere medical în chestiuni care ţin de sănătatea somatică şi mintală a populaţiei”.
Problematica drogurilor
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) a luat la cunoştinţă cu îngrijorare de derapajele discursului public cu privire la fenomenul consumului de droguri şi la adresa persoanelor consumatoare de droguri şi doreşte să atragă atenţia presei şi factorilor politici asupra următoarelor aspecte:
– un rezultat pozitiv la testul rapid privind prezenţa drogurilor în salivă nu reflectă în mod automat realitatea (multe rezultate fals pozitive), el necesitând confirmarea cu un test specific de laborator. Explozia din ultima perioadă în presă a titlurilor folosind expresia „şofer drogat” sau altele asemănătoare sunt de natură să stigmatizeze, să creeze panică şi să alimenteze atitudini şi măsuri disproporţionate din partea publicului şi a clasei politice
– atragem atenţia că raportul EMCDDA privind utilizarea aparatelor de detectare a prezenţei drogurilor în salivă a concluzionat că „Nici unul (din cele 8 aparate de detectat prezenţa drogurilor în salivă investigate) nu a atins nivelul prag de 80% specificitate, sensibilitate şi acurateţe” (p. 35). La aceste date se adaugă rapoarte din presa naţională în care reprezentanţi ai Poliţiei Române afirmau rate de teste fals pozitive de până la 70% – (alba24.ro, 10.08.2023; antena3.ro, 22.02.2023).
Potențial de stigmatizare
ARPP notează: „Considerăm absolut necesară efectuarea de urgenţă a unei analize privind sensibilitatea şi specificitatea aparatelor folosite în România, având în vedere potenţialul enorm de stigmatizare dacă se confirmă ratele uriaşe de rezultate fals pozitive (Schulze, H., Schumacher, M., Urmeew, R., Alvarez, J., Bernhoft, I. M., de Gier, H. D. G., Hagenzieker, M., Houwing, S., Knoche, A., Pilgerstorfer, M., & Zlender, B. (2012). Driving Under the Influence of Drugs, Alcohol and Medicines in Europe – findings from the DRUID project. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. DRUID Thematic Papers).
– Benzodiazepinele sunt medicamente psihiatrice folosite de sute de mii de români pentru tratamentul unor tulburări psihice diverse şi larg răspândite, precum anxietatea sau tulburările de somn, dar şi larg utilizate de către alte specialităţi (de ex. medicină internă, cardiologie sau endocrinologie). Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a demarat constituirea unui grup de lucru care să propună o serie de linii directoare privind situaţiile în care persoanele care conduc un vehicul pot continua tratamentul cu aceste medicamente, ţinând cont de faptul că un şofer cu o tulburare psihică minoră netratată poate reprezenta un potenţial pericol mai mare decât cineva care urmează un tratament adecvat.
Protestul ARPP
În același comunicat, ARPP protestează „energic” faţă de încercarea unor actori politici „de a câştiga capital electoral prin iniţierea de legi care să incrimineze şi mai mult consumatorii de droguri neimplicaţi în alte fapte penale, având în vedere că România este deja ţara cu cel mai înalt nivel de criminalizare a acestui fenomen din Uniunea Europeană şi că, în ciuda acestei realităţi, problemele continuă să se adâncească. Educaţia şi tratamentul persoanelor cu probleme legate de consumul de substanţe nu se rezolvă cu sentinţe penale şi cu penitenciare!”.
Soluțiile specialiștilor
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a remis recent un document în 10 puncte care prezintă soluţiile specialiştilor psihiatri la problemele legate de fenomenul drogurilor în România.
1. Crearea unui task force / grup de lucru instituţional care să conceapă, larg asumat o strategie modernă şi integrată a sănătăţii mintale, în domeniul consumului de alcool şi droguri în România, cu mutarea responsabilităţii instituţionale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătăţii, care are specialişti cu know-how medical şi psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii şi tratării consumului de droguri;
2. Diferenţierea clară în legislaţie (Legea 143/2000) între consum, posesie, trafic minor şi trafic major prin introducerea cantităţilor de substanţe care să facă distincţia între acestea. Definirea este necesară în vederea realizării distincţiei ferme între traficul de droguri (infracţiune cu grad mare de pericol social) şi consumul de droguri, care din perspectivă medicală este o boală în măsura în care există o dependenţă (consumul ocazional nu este boală).
3. Separarea clară a direcţiilor de Formare şi Documentare, Planificare şi Politici, Observatorul Român de Droguri, Serviciul de reducere a Cererii (prevenire şi tratament) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog (MAI) şi transferarea acestora în subordinea Ministerului Sănătăţii sau a unei Agenţii aflate în subordinea Primului Ministru, cu o conducere civilă. Poliţiştii nu sunt medici, psihoterapeuţi şi nici psihologi!
4. Dezincriminarea posesiei in vederea consumului propriu de droguri şi canalizarea unor resurse pe campanii de informare şi educaţie adresate populaţiei expuse cu privire la consum şi reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil şi pe termen lung, asumat de ministerele care au competenţe evidente în acest sector (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul de Interne);
5. Declararea consumului de etnobotanice drept urgenţă naţională de sănătate publică şi elaborarea unui plan de măsuri care să ducă la scăderea consumului acestui tip de substanţe extrem de periculoase. Etnobotanicele nu pot fi în general detectate de testele obişnuite şi sunt extrem de ieftine, înalt toxice şi inadmisibil de accesibile.
6. Înfiinţarea şi finanţarea sustenabilă a 3 secţii de tratament acut de dezintoxicare pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri în Bucureşti, Cluj şi Iaşi- În prezent, în România nu există NICI UN serviciu de dezintoxicare pentru minori!
7. Înfiinţarea şi finanţarea sustenabilă a cel puţin 2 centre rezidenţiale de terapie post-cură pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri
8. Înfiinţarea competenţei Medicina adicţiei ca formare post-universitară-atestat, accesibilă medicilor, psihologilor, psihoterapeuţilor, cu sesiuni de training în adictologie la Facultăţile de Medicină Generală, Asistenţă Socială şi Psihologie; Înfiinţarea cursurilor de Medicina adicţiei , cu ore alocate teoretice şi de lucrări practice în cadrul Facultăţilor de Medicină generală;
9. Lansarea de finanţări substanţiale, constante pentru organizaţiile non-guvernamentale care activează pe teren şi oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri şi au proiecte de informare, prevenire, tratament şi harm reduction;
10. Folosirea constantă de resurse substanţiale din fondului creat din taxele impuse industriei jocurilor de noroc şi pe vânzarea de alcool şi tutun pentru finanţarea serviciilor de prevenire şi tratament (în 2020, doar fondul rezultat din taxarea jocurilor de noroc se ridica la aproximativ 3 milioane de euro!).
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră