Băluță a distrus un teatru cu producții premiate pentru a-i oferi o sinecură unei favorite a Gabrielei Firea. Acum, face aceeași promisiune ca în 2020: construirea unui teatru nou

Băluță, o nouă pasiune: „primul teatru”. Primarul de la Sectorul 4 promite construirea unei noi clădiri pentru o sală de spectacole de teatru, după ce a distrus chiar instituția care punea în scenă piese premiate.

Băluță, o nouă pasiune: „primul teatru”

Recent, primarul Daniel Băluță a promis alegătorilor că va construi „primul și singurul teatru” din sectorul 4.

Lucrările vor dura aproximativ doi ani și vor costa în jur de zece milioane de euro.

Promisiunea a mai fost făcută și în 2020, tot cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți

Comunicatul din mai 2024 este aproape copy & paste cu cel din septembrie 2020.

Pe 23 septembrie 2020, Băluță anunța că Primăria Sectorului 4 a încheiat „procedura de proiectare a clădirii ce va găzdui primul centru multi-cultural construit vreodată în Sectorul 4” și că a lansat licitația publică pentru construirea „primului teatru amenajat vreodată în sudul Bucureștiului”.

În prezent, Băluță a anunțat că a fost emis ordinul de începere a lucrărilor de construire „a primului și singurului teatru din Sectorul 4”.

Nici singurul…

În 2024, primarul Băluță pare că nu știe că în sectorul 4 există, de ani buni, un teatru emblematic pentru orice iubitor de teatru, „Centrul Replika”.

Este situat într-o zonă accesibilă, la doar câteva minute de stația de metrou Tineretului (Strada Lânăriei).

A fost înființat în 2015 și reunește nume mari ale scenei românești, precum Radu Apostol, Mihaela Michailov, Mihaela Rădescu și Viorel Cojanu.

De-a lungul timpului, spectacolele teatrului au primit premii prestigioase, precum cel al Consiliului Britanic.

… nici primul

Primarul Băluță a distrus una dintre cele mai importante instituții teatrale din România: Centrul Cultural pentru Unesco „Nicolae Bălcescu” (CCUNB).

A făcut-o în 2015, în calitate de primar intermediar, imediat după demisia lui Piedone.

Atunci, l-a demis pe Cristian Şofron de la conducerea Centrului, motivând că vrea un „suflu nou”.

Ulterior, în locul acestuia, Băluță a numit-o directoare pe pupila PSD, Alexandra Dobre.

Cristian Șofron câștigase postul prin concurs. În timpul mandatului său, CCUNB devenise un reper cultural atât în sectorul 4, cât și în țară.

Şofron reușise să reunească o trupă de tineri actori, în jurul unor mari nume ale scenei românești: regizorul Victor Ioan Frunză şi scenografa Adriana Grand.

Centrul crease în acea perioadă numeroase spectacole de excepție, invitate la festivaluri și multipremiate.

În 2016, Băluță a decis schimbarea denumirii centrului în Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”.

Alexandra Dobre, pricepută la toate

Tot în 2016, Băluță a numit-o directoare, fără concurs, pe Alexandra Dobre.

Alexandra Dobre este o fostă consilieră a lui Gabriel Oprea care și-a făcut carieră fiind numită de primari ai PSD în mai multe poziții de conducere.

A fost instalată de Firea director general al Centrului pentru Seniori al Municipiului București (înființat tot de fosta primăriță generală). A mai fost numită membru în Consiliul de Administrație la Spitalul de Copii Gomoiu și membru în CA la Societatea Service Ciclop SA, firmă deținută de Consiliul General al Municipiului București.

Din 2016, sub conducerea Alexandrei Dobre, activitatea teatrală a Centrului s-a redus la minimum: au fost prezentate doar câteva producții ale altor teatre sau montate piese obscure.

Activitatea Centrului s-a axat în special pe organizarea unor evenimente festiviste: Zilele Bucureștiului, Zilele Prieteniei Ziua Europei, Ziua Tinerilor Europeni etc.

În 2018 Alexandra Dobre a părăsit conducerea Centrului. În 2019 a fost numită de Gabriela Firea președintele al Consiliului de Administrație al Spitalului Filantropia.

În prezent, Centrul nu mai are nici o activitate culturală.

Trolli și televiziuni plătite

Dar închiderea de facto a Centrului teatral nu i-a afectat imaginea primarului Băluță, lăudat online de o armată de trolli și promovat pe bani publici de trei televiziuni de știri.

În 2021, publicația Buletin de București a identificat peste o sută de conturi false care susțineau pe rețelele sociale activitatea primarului Băluță.

Pe 9 martie 2022, Primăria Sectorului 4 anunța pe site că deschide o licitație pentru „servicii producție materiale de televiziune pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare ale Sectorului 4”.

Câștigătoare au fost toate cele trei televiziuni participante: RTV, Antena 3 și Realitatea Plus.

Nelu Lupu, protecție pentru Clanul Sportivilor

Lista personajelor controversate favorizate de Daniel Băluță este una lungă: oameni certați cu legea, care au strânse legături cu lumea interlopă.

După demisia primarului Popescu Piedone în urma incendiului de la Colectiv, Daniel Băluță, devenit primar interimar, l-a numit consilier personal pe Nelu Lupu.

Potrivit Rise Project, la începtul anilor 2000, Nelu Lupu fusese șeful Poliției sectorului 4. În această calitate, „finalizase” zeci de dosare penale, deschise pe numele unor membri din Clanul Sportivilor, prin „neînceperea urmăririi penale”.

În 2015, Lupu a fost pensionat forțat, în urma acuzelor că l-ar fi favorizat, în arest, pe Adrian Sârbu.

În 2016, Băluță a scos Poliția Locală Sector 4 din subordinea Consiliului Local, și a subordonat-o primăriei. Pe Nelu Lupu l-a desemnat să „monitorizeze” activitatea acestei Direcții.

În 2020, Nelu Lupu a îmbolnăvit de Covid zeci de persoane de la Spitalul Dimitrie Gerota, mințind în legătură cu o călătorie pe care o făcuse în străinătate.
Dosarul a fost, însă, clasat. În urma scandalului, a fost mutat cu serviciul la ADP sector 4.

Goleac, tatăl și fiul, plus aceiași Sportivi

Marian Goleac, considerat un apropiat al Clanului Sportivilor, a fost director general adjunct la ADP sector 4, în iulie 2008.

A fost propus pentru această funcție de către Cristian Popescu Piedone.

A demisionat în 2010, când mass-media a vehiculat informația că diploma sa era falsă. În 2012 a revenit, însă, în funcție.

A făcut din nou un pas în spate în noiembrie 2015, la puțin timp după Colectiv.

În 2016, când Băluță a devenit primar, Goleac a fost numit director general al companiei ADP 4.

Nici fiul acestuia, Antonio Goleac, nu a fost uitat. În 2020, Antonio Goleac a ajuns șef în Poliția Locală Sector 4, în urma unui concurs. Însă, potrivit Libertatea, la concurs a fost singurul participant.

Jurnaliștii au publicat ulterior și fotografii cu Antonio Goleac în compania mai multor membri ai Clanului Sportivilor, printre care și liderul clanului, Robert Nica.

Imobiliare, PUD-uri și un PUZ

Presa a relatat din plin și despre relațiile dintre Daniel Băluță și mafia imobiliară.

Potrivit Newsweek, Primăria Sectorului 4, condusă de Piedone, a emis ilegal cel puțin trei Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) pentru construcția unor blocuri pe terenurile firmei Berser SA, patronată de Horia Culcescu, finul lui Gigi Becali.

PUD-urile ilegale ale lui Piedone au fost „albite” printr-un Plan Urbanistic Zonal în mandatul primarului Daniel Băluță.

Fostele sere din Berceni, privatizate de statul român, au fost achiziționate de Horia Culcescu, care a vândut o parte din teren mai multor dezvoltatori imobiliari pentru ansamblul de locuințe „Metalurgiei Park”.

Printre investitori: Robert Nica și Stelian Vintilă, doi lideri ai clanului Sportivilor.

Borduri noi

Primarul Daniel Băluță a realizat o serie de proiecte controversate. Printre cele „banale”, clasicele înlocuiri ale bordurilor și reamenajarea unor spații verzi abia amenajate.

Motivele lui Băluță: din cauza climei din România, bordurile nu rezistă nici un an și trebuie schimbate.

În ce privește reamenajarea unor spaţii verzi, care fuseseră tocmai amenajate, primarul e explicat: pomii au fost plantaţi în pământ insuficient şi ieşeau din spaţiul amenajat. Trebuia să fie scoşi şi mutaţi în alte locuri.

Pasajul Unirii, prea mic pentru ambiții așa mari

În mai, 2022, Primăria sectorului 4 anunța demararea lucrărilor de reabilitare a pasajului Unirii. Investiția: 12 milioane de euro.

În septembrie 2022, Daniel Băluță anunța redeschiderea circulației în pasaj.

„În numai două luni, Sectorul 4 a pus în siguranţă cel mai important obiectiv de infrastructură din Capitală, care devine astfel cel mai tehnologizat şi modern tunel rutier din România!”, susținea Băluță.

În primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii.

Pe 8 septembrie, pasajul a fost blocat de un TIR care a acroșat limitatorul de înălțime.

Pe 21 septembrie, un camion a rămas blocat în Pasajul Unirii din Bucureşti.

În 23 decembrie, o persoană a murit, iar alte 21 de persoane au fost rănite după ce un autocar cu turiști greci a intrat în limitatorul de înălțime.

Poarta Ero(r)ilor

Unul dintre proiectele recente cu care se laudă primarul Băluță este transformarea urbană a zonei de la Eroii Revoluției.

Proiectul, care a vizat înlocuirea diferitelor rețele de utilități și finalizarea lucrărilor la pasajul pietonal subteran, a costat 25,2 milioane de euro.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus) 

Din această sumă, 5,3 milioane de euro au fost atribuiți construirii Porții Eroilor.

Motivația primarului: poarta este inspirată din lucrările renumitului Santiago Calatrava.

Doar că lucrarea arhitectului spaniol Calatrava, World Trade Center Oculus and Transportation Hub, are un rol funcțional. Poarta Eroilor este pur decorativă.