Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală. Cea mai mare investiție făcută vreodată în România în domeniul cercetării, 320 de milioane de euro, viciată de procedura de înscriere a proiectelor, susțin mai mulți cercetători.
Potrivit acestora, platforma de înscriere a proiectelor a fost prost concepută, astfel încât apar erori grave de gestionare a procesului de depunere a proiectelor.
Dar autoritățile susțin că solicitanții n-au respectat regulile de înscriere.
Centre de Excelență de 320 de milioane de euro
Cei mai buni cercetători români, atât din țară, cât și din diaspora vor primi milioane de euro pentru proiectele lor de cercetare”, promitea anul trecut Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID).
Ministrul anunța competiția denumită Centre de Excelență (CoEx).
Competiția are ca scop consolidarea unor poli de excelență în dezvoltarea mai multor domenii, precum digitalizare, industrie, mediu, resurse naturale, sănătate sau cultură
Fiecare propunere de proiect urma să fie evaluată din punct de vedere al calităţii ştiinţifice.
Programul CoEx a fost lansat în luna ianuarie de MCID.
Organizatorul este UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse.
Bugetul anunțat: 1,6 miliarde de lei.
Însă, în luna iulie, aproape 20% dintre aplicații au fost excluse din competiție.
motivul excluderii nu a fost calitatea proiectelor, ci o eroare depistată la procedura de depunere: aceiași cercetători au fost nominalizați drept „persoane-cheie” în două sau mai multe aplicații.
400 de universitari protestează
Ca urmare a numărului mare de proiecte respinse din această cauză, peste 400 de cercetători, cadre didactice și universitare au semnat o scrisoare deschisă către ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, și directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj.
Potrivit acestora, competiția a fost grav afectată de vicii de organizare: au fost excluse proiecte, nu din cauza calității, ci a unor motive procedurale „eronat formulate și implementate”.
Erorile ar aparține exclusiv organizatorului competiției, UEFISCDI, iar nominalizarea aceluiași cercetător ca specialist-cheie în două sau mai multe proiecte a fost neintenționată, susțin semnatarii scrisorii.
Cauza acestei erori: directorii propunerilor de proiecte nu au avut nici un instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența acelorași membri-cheie în mai mult de o aplicație.
Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală
Acest instrument ar fi trebuit pus la dispoziția directorilor de către UEFISCDI prin însăși platforma de depunere a proiectelor, susțin cei care protestează acum.
Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unui specialist-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării vreunui conflict de acest fel, mai arată semnatarii scrisorii deschise.
„Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură”, se arată în scrisoare.
De asemenea, semnatarii scrisorii au solicitat posibilitatea de a corecta eroarea, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect a unui specialist.
Curaj se face că nu înțelege
Singura reacție de până acum a venit din partea directorului UEFISCDI, Adrian Curaj, și doar la solicitarea edupedu.
Curaj a insistat asupra Pachetului de reguli.
„Atunci când convenim asupra unor reguli, iar acestea sunt puține, clare și publice, cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a le respecta”, a declarat Curaj.
Potrivit acestuia, UEFISCDI, ca agenție de finanțare, respectă toți participanții la competițiile organizate, însă în primul rând trebuie respectate regulile competiției.
„Ca finanțatori, noi respectăm regulile, iar asta face ca sistemul de cercetare și inovare să aibă încredere in noi. Nu suntem în măsură, ca agenție care organizează competiția, să schimbăm regulile sau să ne facem că nu le aplicăm – în asemenea caz responsabilitatea noastră ar intra în cu totul altă dimensiune.
Tot ce facem este transparent, vizibil public, iar deciziile de finanțare sunt doar bazate pe evaluări independente realizate de evaluatori, de regulă străini”, a mai declarat Adrian Curaj.
Reguli fără instrumente de aplicare
Însă regulile nu au venit la pachet cu instrumentele necesare aplicării lor, susțin cadrele universitare.
Potrivit Cătălinei Iticescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiințe și Mediu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, aplicarea regulii a fost imposibil de controlat.
„Nu am avut nici o posibilitatea să gestionăm și să evităm o astfel de situație. Suntem în situația în care practic se aplică o «pedeapsă colectivă».
S-a muncit mult la elaborarea aplicațiilor, iar eliminarea din competiție pe baza unui criteriu care nu putea fi controlat de către noi este total incorectă”, a spus Iticescu.
De ce s-a eliminat verificarea automată?
Liviu Chelcea, prof. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București, a confirmat:
„Metodologia nu a prevăzut un sistem de verificare automată a unor astfel de situatii, iar instituțiile coordonatoare nu aveau cum să verifice componența echipelor din alte instituții”.
„Lipsa de eligibilitate din cauza prezenței unei persoane-cheie în mai multe proiecte este un aspect minor ce putea fi controlat automat”, a afirmat și Gabriela Ioana Toroimac, Lector Univ. Dr., la Facultatea de Geografie, București.
„Acest aspect nu are legatură cu valoarea științifică a unui proiect și/sau cu munca membrilor echipei de pregătire a propunerii de proiect. Proiectele afectate de această situație sunt cu siguranță din același domeniu științific fundamental. În aceste condiții, se destructurează un întreg domeniu pe o durată semnificativă, cu consecințe asupra soluționării problemelor societății asociate acelui domeniu”, a adăugat Toroimac.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui ban… […]
[…] Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui ban… […]
[…] Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui ban… […]
Cum adică a fost eliminat dacă acesta nu a existat niciodată? La nicio competiție până în prezent platforma nu a avut capabilitatea de a detecta o persoană aflată în situații similare de neeligibilitate.
E foarte tare când dăm în presă lucruri negative că ele prind bine la public. Totuși trebuie sa vedem și adevărul
Cei care au făcut petiția nu au nicio scuză pentru că știau foarte bine care sunt elementele de eligibilitate. Dacă platforma ar fi fost capabilă să detecteze persoanele cheie comune din mai multe proiecte atunci prevederea respectivă din criteriile de eligibilitate (Punctul 6 din Ghidul Aplicantului) nu își mai avea rostul.
În consorțiul din care fac parte, la fiecare întâlnire s-a pus problema acestui criteriu și membrii au fost avertizați de fiecare dată să nu fie în 2 sau mai multe proiecte persoane cheie.
Cei care nu au respectat au avut probleme de comunicare (între directori și membrii) sau cei în cauză au vrut să saboteze proiectele. Dar asta nu e nicidecum vina uefiscdi.
Concluzia 80% din cei care au depus (printre aceștia fiind chiar si un proiect al inițiatorului petiției) au reușit să gestioneze bine propunerea, în timp ce 20% nu au reușit.
[…] Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui ban… […]
Are ” curaj” dar este și un mare șmecher.Nimic nou sub soare! Cum sâ reformeze învățământul cu indivizi precum Iohanis, Deca, Androbescu, Haidăr, Cămpeanu și mulți alții ca ei? Misiune imposibilă iar acest sistem corupt, putred și învechit va produce din ce în ce mai mulți analfabeți funcționali care, ce să vezi?, vor ajunge politicieni.Proști da’ mulți!
[…] Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui ban… […]
Voi cei care susțineți că exist[ slăbiciuni de sistem, ar trebui, mai întâi să vedeți slăbiciunile morale ale celor care, deși „Pachetul de informații” al competiției specifica limpede că aceeași persoană (indiferent de competența, pretențiile și spatele de care se considerau acoperiți) nu poate figura ca persoană cheie în mai multe depuneri de proiecte. Ar trebui să înțelegeți că cei care au procedat la încălcarea normativului fac parte din categoria „merge și așa”, deci au probleme majore de moralitate. Eu constat abia acum câți de mulți sunt (deși am militat timp de 20 de ani ca numărul lor să fie ținut sub control): 400 de profesioniști care ar trebui să fie modele, din toate punctele de vedere, fără a fi sub aspectul standardelor etice, înseamnă enorm pentru mediul universitar românesc. Ajuns către 72 de ani, constat că efortul meu a fost lipsit de eficiență și că mai este atât de mult de făcut. Iar cu susținerea celor cu mentalitatea „merge și așa”, nu vom ajunge unde am dori. (Cu toții? Mă voi întreba retoric.) Mi se face rușine pentru cel/cei care au scris un asemenea articol, că și pentru cei care au avizat publicarea. Toți o apă și-un pământ, aș fi tentat să apelez la proverb, deși asta jignește atât apa care ne susține viața pe acest areal geografic, cât și pământul pe care ne-am născut și ne-am format.
Nu m-ar surprinde să nu fie aprobat, deși nu folosesc limbaj licențios (nu îmi stă în caracter), ci doar îmi exprim o dezamăgire că lumea academică românească persistă în imoralitate (printr-un număr surprinzător de mare dintre membrii săi), deși Valentin Mureșan (fie-i amintirea respectată) s-a zbătut timp de peste 25 de ani (în parte și cu sprijinul meu) să introducă etica profesională între noi. Îi și spuneam că speranța mea ar fi să ne intre etica în reflex.
P.S. O adresă de e-mail alternativă, pe care nu am putut-o introduce (sistemul nu acceptă sintaxe mai complicate cu două adrese despărțite printr-n semn de punctuație gen „;”) ar fi: [email protected]