/

EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși

Invazia cancerului de război în Marea Neagră
Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia).

Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane

Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale.

„Nu există studii”

Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct.

„Nu există studii referitoare la acest tip de poluare”, a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București.

„Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război”, a mai spus profesorul Cazacu.

Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect.

Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța

Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine.

Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre.

„În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului”, a arătat profesorul Vespremeanu.

Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia.

Navele maritime, principalul poluator

„În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre”, a spus profesorul Vespremeanu.

„În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare”, a adăugat profesorul Universității București.

„În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război”, a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant.

Efectul Nova Kahovka

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre.

Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare.

Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. „Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe”, a spus Boicenco.

Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023).

Două rapoarte: 2021 vs 2022

Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța.

Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri.

Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional.

Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată

Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%.

În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat.

În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat.

Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme).

Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud.

Reziduurile arderii de combustibil

Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil.

În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate.

În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori.

Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina.

Fenantrenul și explozibilii

Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021.

Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța.

În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021.

Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed.

În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram.

Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina).

Toxicitate cronică

Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul.

Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor.

Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor.

Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA.

Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri

Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022.

De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone.

În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin.

La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori.

Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate.

Delfinii, măcelăriți

Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice.

Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus („foarte sensibil la poluările chimice și acustice”) au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc.

În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm.

Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin.

Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție.

____________________________

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

6 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultima oră

14:48Rareş Bogdan: „Nu avem vară, nu avem vacanţă, ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă”
14:05Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic și face spectacol în timp ce pacienții obișnuiți sunt dați deoparte
10:40Securiștii care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu rămân achitați, a decis Curtea de Apel București, care a respins acțiunea Parchetului. Ursu, ucis în închisoare în 1985
10:17Ministrul Digitalizării recunoaște că sistemul cardului național de sănătate este în colaps și promite reconstruirea acestuia
10:01Statul român încă apără Miliția comunistă: s-a bătut cinci ani în instanță să nu returneze unui ieșean o statuetă confiscată în 1989
18:58VIDEO George Simion, complet ignorat în timp ce împărțea pliante într-o stație de metrou
18:12Nicușor Dan: Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”
17:23Un senator liberal desființează măsura plafonării prețurilor: „Orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor este contraproductivă”
15:51Generalul Zalujnîi, carismaticul ex-comandant al armatei ucrainene, numit ambasador în Regatul Unit de către Zelenski
15:35Florin Piersic a ajuns în „stare generală gravă” la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular Bucureşti. Medicii, rezervați
15:05Un medic din Craiova, fost manager al spitalului județean, suspectat că ar fi ucis patru pacienți, este acum acuzat că l-ar fi omorât pe al cincilea
14:43Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă
10:15Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA
08:22Universitatea „Transilvania” din Brașov, mai valoroasă decât Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, potrivit Ministerului Educației
08:07„Ecce Homo” al lui Tițian, transportat sub pază armată de la Sibiu la Iași. Tabloul, evaluat la zeci de milioane de euro, face parte din colecția Muzeului Brukenthal