Putin a readus Gulagul în Rusia, la propriu: munca forțată din închisori a redevenit regulă iar companii de stat și private se îmbogățesc. Navalnîi a cusut uniforme pentru forțele OMON

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale.

În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: „Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (…) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.”.

Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului

Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică.

Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017.

Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro.

În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina.

Navalnîi, înghițit de „Lupul polar”

Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept „Lupul polar”.

Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de „colonii corecționale cu regim special” rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici.

Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3.

Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă.

„Lupul polar” a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG.

Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei.

Putin a readus Gulagul în Rusia

Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața.

În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele.

Până la sfârșitul deceniului, practic toate „lagărele de muncă corecțională” au fost închise.

GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960.

În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală.

În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina.

Deținuții nu primesc mai nimic în închisori

Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei.

În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro.

Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro.

Potrivit ONG-ului „Russia Behind Bars”, renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere.

În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă.

Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3.

Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată

Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori.

Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război.

Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate.

În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori.

Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare.

S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private.

Navalnîi lucra uniforme pentru OMON

Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală.

Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi.

Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației „Russia Behind Bars”, în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne.

Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii ’90.

Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț.

Șefii închisorilor, mituiți gras

Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită.

Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică.

Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii.

Profiturile au crescut apoi la loc.

Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori.

Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție.

„Salariul” unui condamnat: vreo șase euro lunar

Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate.

Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință.

Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la „timp personal”. Stingerea se dă la ora 22:00.

Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble.

Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar „salariile” variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună.

80.000 de condamnați, sclavi

Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. 

„Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei”, a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune.

Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată.

În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.