Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte.
România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%.
Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%.
Extremiștii europeni de dreapta, în top
În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene.
În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%.
În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron.
În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%.
Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene.
Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională)
Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%.
În 2019, partidul era cotat cu 19,53%
RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist.
În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024.
În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor.
În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, „Marea înlocuire„. Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene.
În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o „republică islamică” la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: „Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța”.
Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială.
Germania: Maximilian Krah (AfD)
Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD)
AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania.
Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană.
Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán.
În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar „Identitate și democrație” (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă.
În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța.
Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China.
Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară.
La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel „suveranitatea germană ar fi în pericol”.
Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China.
În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA.
Austria: Harald Vilimsky (FPÖ)
Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019.
Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus.
Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ.
În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști.
După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%.
Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii.
În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin.
În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia.
În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%.
SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%.
Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene.
Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist.
Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: „Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!”.
Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu „protecția climei””: „Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță”.
La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este „o decizie greșită și precară”.
„Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră”, a declarat Vilimsky, care a adăugat: „Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
[…] Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța… […]
[…] Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța… […]