Cetăţenii ruşi dau teste de limbă pentru a evita expulzarea din Letonia, anunță Reuters. Circa 20.000 de persoane vor fi nevoite să dea aceste teste.
Cei vizaţi au obţinut paşapoarte ruseşti după ce Letonia a redevenit independentă în 1991, la destrămarea Uniunii Sovietice. Ei au beneficiat astfel de pensionare la vârsta de 55 de ani, pensii din partea Rusiei şi posibilitatea de a călători fără vize în Rusia şi Belarus.
Cetăţenii ruşi dau teste de limbă pentru a evita expulzarea
Etnicii ruşi constituie aproximativ un sfert din populaţia de 1,9 milioane a Letoniei şi până acum nu au avut nicio problemă să vorbească doar în limba rusă. De anul trecut, când Rusia a invadat Ucraina, ei se simt însă ameninţaţi cu excluderea din societate, deşi unii dintre ei trăiesc în Letonia de zeci de ani.
„Au ales de bunăvoie cetăţenia unui alt stat, nu a Letoniei”, a arătat Dmitrijs Trofimovs, secretar de stat în Ministerul de Interne, explicând că loialitatea lor constituie un motiv de îngrijorare. El susţine că testul de limbă este necesar pentru a dovedi fidelitatea faţă de Letonia, deoarece Moscova a justificat invadarea Ucrainei prin nevoia de a-i proteja pe etnicii ruşi.
Cetăţenilor ruşi cu vârste sub 75 de ani din Letonia care nu trec testul până la sfârşitul anului li se va acorda un răgaz rezonabil pentru a părăsi ţara, iar cei care nu pleacă ar putea fi expulzaţi forţat, a declarat oficialul.
Rusofonii trebuie să arate că pot folosi fraze simple, în letonă
Reuters menţionează că majoritatea celor aflaţi în această situaţie este formată din femei vârstnice şi prezintă punctul de vedere al uneia din acestea.
Valentina Sevastjanova, în vârstă de 70 de ani, fostă profesoară de engleză şi ghid la Riga, spune că dacă ar fi deportată „nu aş avea unde să merg; am trăit aici 40 de ani. Am luat paşaportul rusesc în 2011 ca să îmi vizitez uşor părinţii bolnavi din Belarus. Acum sunt morţi”. Ea consideră că „e corect să înveţi lituaniană, dar presiunea aceasta e greşită”.
„Oamenii trăiesc într-un mediu rusesc. Vorbesc (numai) cu ruşi. De ce nu? Este o diaspora mare. Există locuri de muncă unde se vorbeşte rusa. Există ziare, televiziuni, radio în rusă. Poţi vorbi ruseşte în magazine şi pieţe – letonii trec cu uşurinţă la rusă”, spune ea. „Îmi place să învăţ limbi şi speram să învăţ franceza la pensie. Dar acum am ajuns să învăţ letonă. Asta e – de ce nu?”, adaugă la sfârşitul ultimei lecţii de limbă la o şcoală privată din centrul capitalei, gata să dea testul. A urmat un curs intensiv de trei luni într-o clasă de 11 femei cu vârste între 62 şi 74 de ani.
Testarea are loc într-un zgârie-nori cu aspect stalinist din Riga. În clădirea care domină orizontul oraşului, cetăţenii ruşi cu paşapoartele roşii în mâini mai citesc în ultimul moment notiţe, cu teama că dacă nu trec testul îi aşteaptă expulzarea. După decenii în care a fost acceptabil să vorbeşti doar rusa în Letonia, ei trebuie să poată dovedi că înţeleg propoziţii simple în letonă şi pot pronunţa fraze cum ar fi – exemplu dat de Liene Voronenko, şefa Centrului Naţional pentru Educaţie, care organizează examenele – „Aş dori să iau cina şi să aleg peşte, nu carne”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră