Cioran, supereroul parizian de bandă desenată. O veste bună, poate singura din 2023 – astfel salută scriitorul Patrick Besson, laureat al Premiului Academiei Franceze pentru literatură, recenta apariție în librăriile din Franța a celui de-al doilea volum de bandă desenată, al cărui erou este nimeni altul decât filosoful român Emil Cioran, „Un homme heureux” (apărută pe 21 ianuarie la editura Payot & Rivages).
Autorul, Patrice Reytier, profesor de matematică și desenator, a decis să continue periplul început în 2021, datorită succesului pe care l-a avut primul volum, „On ne peut vivre qu’a Paris” (Ed. Payot & Rivages).
Cioran, supereroul parizian de bandă desenată
Cum i-a venit, ideea de a-l transforma pe filosoful român, acest fundamentalist al scepticismului, într-un erou de bandă desenată?
Intervievat de Grégory Rateau, ilustratorul povestește că, de-a lungul timpului, a publicat mai multe serii de bandă desenată atât în reviste din Franța, cât și din Belgia, Spania sau Quebec, menite a răspândi ideile filosofului: „La un moment dat, s-a strâns suficient material pentru a lua în considerare realizarea unei cărți. Cu toate acestea, editurile de bandă desenată nu erau deschise la un concept axat pe filosofie, ca să nu mai spun că acum era vorba și despre filosofia lui Cioran. Pe de altă parte, editurile care publicau cărți de filosofie nu vedeau cu ochi buni conceptul de bandă desenată. Părea, așadar, un proiect imposibil de realizat. Am apelat, în ultimă instanță, la Lidia Breda, pe care o cunoscusem cu câțiva ani în urmă, pentru a vorbi în special despre Cioran, pe care ea îl cunoscuse îndeaproape.”.
Lidia Breda, editoare la Payot & Rivages, nu s-a limitat în a-l sfătui pe ilustrator în ce direcție să se îndrepte, ci i-a spus că este ea însăși interesată de acest proiect, drept urmare, cu susținerea ei, în 2021 a apărut primul volum de bandă desenată, care îl avea ca erou pe filosoful român. Despre titlu, „On ne peut vivre qu’à Paris”, ilustratorul povestește că a fost ideea Lidiei Breda, care, fiind o apropiată a lui Cioran, și-a adus aminte că acesta repeta adesea: „Nu poți trăi decât la Paris, locul ideal în care să-ți ratezi viața.”.
„Un om fericit”
Urmând ideea primului volum, „Un homme heureux” este și el construit pe marginea ideilor filosofice ale lui Cioran – unele, chiar în premieră, de vreme ce ilustratorul a avut acces la arhivele personale ale filosofului, descoperind notițe care nu au fost niciodată publicate. Iar aceste idei le putem descoperi în paginile volumului, urmând plimbările filosofului prin Paris, începând cu Grădina Luxemburg, în timpul cărora Cioran întâlnește un filosof mai profund decât el – căci nu vorbește decât cu animalele. Însoțindu-l prin muzee, vom putea afla despre reflecțiile sale asupra artei, o bună coechipieră filosofiei, despre nostalgiile și regretele filosofului legate de pictorul Nicolas de Staël, a cărui prietenie a ignorat-o din neatenție.
Rătăcim mai apoi, alături de eroul Cioran, prin vechiul Antibes, orașul unde Graham Green și-a scris „cele mai proaste romane” („Dr Fischer of Geneva” și „Monsignor Quixote”). Și încheiem acest periplu în cartierul Odeon, acel cartier unde filosoful și-a terminat „bizarul parcurs terestru, pe 20 iunie, 1995”, după cum scrie Patrick Besson, în editorialul său de săptămâna aceasta, din Le Point – o cronică entuziasmată, prin care salută recenta lansare a cărții.
Câtă disperare, atâta fericire
„Ultima întrebare pe care românul o pune propriei cenuși: «Cine va scrie Odiseea modernă, această epopee a exilului lăuntric?» Cât de bine se potrivește această gândire violentă și sumbră eleganței desenului lui Reytier și culorilor vii imaginate de Piot! Filosofia în acțiune – filosoful devine un călător care avansează. Întorci cu bucurie paginile acestei epopei, modeste și unice: o viață dedicată gândirii. În această aventură spirituală, lui Cioran nu-i mai lipsește decât un cal, căci e un soi de Lucky Luke metafizic.
Și e incitant să-l descoperi sub această formă: a eroului de bandă desenată. Prin imagini, redevenim copii. Și e trist că, o dată ce devenim adulți, ne privăm de această bucurie. Toate cărțile ar trebui să fie ilustrate, cum erau, pe vremuri, în secolul al XIX-lea, romanele lui Dickens și ale lui Balzac. Prin imagini, vedem mai clar intriga și chiar construcția psihologică a personajului. Și, ca să nu uit, trebuie să subliniez ironia titlului care esențializează întreaga filosofie a lui Cioran: fără disperare, e imposibil să fii fericit.”, conchide Besson.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră