Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie
Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură: pacienții așteaptă la urgențe „cu orele”, murdărie în blocurile alimentare sau uși de evacuare în caz de incendiu blocate. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură „Primele concluzii ale comisiei de control în spitale confirmă o parte din sesizările făcute de argeşeni! Nu este respectat timpul maxim de preluare a unui pacient în zona de tratament, nici prioritizarea la laboratorul de imagistică. Probleme au fost depistate şi
Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus) Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de
Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani, iar alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani, arată o investigație Context.ro. Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus) „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, explică acest site. Opt spitale au instalații
Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300
Spitalele din sudul României, fonduri PNRR. Cele din Iași au ratat o finanțare de zeci de milioane de lei, fonduri nerambursabile, oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Spitalele din sudul României, fonduri PNRR Conform listei comunicate de Guvern, Iașiul are doar trei spitale care au obținut finanțare pe linia „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”, dintr-un total de 65 de proiecte aprobate pentru finanțare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lista de rezerve sunt alte opt proiecte, dar șanse reale de
Șpagă în jumătate din spitalele românești. În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Șpagă în jumătate din spitalele românești Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească
Ministerul Sănătății anunță că a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie” la care au participat managerii unităţilor aflate în subordinea / autoritatea acestui minister. Cu acest prilej, ministrul a declarat că trebuie luptat cu „mentalități vechi”. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie „În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informaţii legate de modalităţile de prevenire a actelor de corupţie, de încălcare a eticii profesionale şi a integrităţii,
Dezastrul din spitalele de stat, prezentat într-un raport al Curții de Conturi: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. În plus, circa 15% ar putea pica la cutremur. Raportul mai arată că, la peste ani de la drama de la Colectiv, nu există nici un centru de arși, care să trateze cazurile grave. Azi, Raed Arafat îndemna populația să nu intre în spații cu risc seismic. „Dacă ştii că o locaţie este într-un risc seismic clasa I şi că este un pericol dacă eşti acolo, eu, îmi pare rău să o
Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani