/

România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular

România, complet expusă atacurilor aeriene joase
România, complet expusă atacurilor aeriene joase. În imagine, tipul de dronă prăbușită la Zagreb (sursa: Twitter/OSINTdefender)

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată.

Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința.

România, complet expusă atacurilor aeriene joase

„Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări:

Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute.

Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod”

Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria.

Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian”, a arătat MApN într-un comunicat.

AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România

În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini.

Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile.

„În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România.

Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune.

Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă”, spunea MApN.

Fraza „Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă” se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean.

MApN admite: Aeronave dificil de detectat

Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. „Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN).

Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional.

Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire.

În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici.”

Apărarea a promis că se pregătește mai bine

În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: „În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici.”

Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO.

Misterul dronei sovietice

Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă.

„A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut”, a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro.

Potrivit unui expert al site-ului The Drive, „imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 ‘Strizh’„, de fabricație sovietică.

Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

1 Comment

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

21:43Revoluția din decembrie 1989: zile de haos, speranță și noi începuturi
21:21Structura Noului Guvern: 16 ministere distribuite între PSD, PNL și UDMR
21:07Putin și premierul slovac Robert Fico s-au întâlnit la Kremlin, motivul probabil fiind tranzitul gazului rusesc
21:00Liberalii vor conduce şase ministere în noul Guvern, a anunțat Ilie Bolojan
20:51Reformarea sistemului de sănătate și schimbarea conducerii Ministerului Sănătății, cere Mihăiță Bariz, avocat al drepturilor pacienților
19:41Guvernul Ciolacu II este guvernul Ciolacu I în proporție de 66%. Aproape toți miniștrii PSD, păstrați
15:32Elena Lasconi cere demisia lui Klaus Iohannis: „Mandatul s-a încheiat”
15:19„Putin știe cum să ne deranjeze”, a afirmat ministrul german al Apărării, vorbind despre pericolul atacurilor hibride ale Rusiei
15:00Ursula von der Leyen a transmis un mesaj emoționant românilor, la 35 de ani de la Revoluție
14:48Rusia, lovită de un val de tentative de incendiere: bănci, clădiri guvernamentale și centre comerciale vizate
14:37Qatarul amenință cu oprirea livrărilor de gaze naturale către Uniunea Europeană
14:32Klaus Iohannis anunță formarea iminentă a unui guvern al coaliției pro-europene
13:10Se anunță un circ maxim la prezidențiale: Anca Alexandrescu declară că va candida, dacă Victor Ponta intră în competiție
12:38Gabriela Firea anunță cine ar putea fi candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție: șomerul Crin Antonescu, care de opt ani nu mai are nici o sursă de venit
11:54VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului