Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare

România a investit în ultimii cinci ani aproximativ un miliard de euro pentru a instala capacități de producție fotovoltaice pe scară largă. Statul român nu a investit în parcuri solare, ci a finanțat achiziția a milioane de panouri solari instalate pe aproximativ 140.000 de gospodării.

Efectul a fost semnificativ: energia pompată în Sistemul Energetic Național (SEN) de către cetățenii deveniți prosumatori a atins un vârf de 1,6 GW în 2024. O cantitate enormă, chiar mai mare decât ar produce reactoarele 3 și 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, împreună, după definitivarea investiției (1,4 GW).

La prima vedere, o investiție pragmatică a statului român în panouri solare. Dar diavolul a fost, ca de obicei, în detalii.

„Casa Verde” 2019, pe bani europeni

În august 2019, demara programul „Casa Verde” pentru panouri fotovoltaice. Un comunicat al Ministerului Mediului anunța „semnarea contractului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională”, în prezența ministrului mediului, Grațiela Gavrilescu.

Potrivit sursei citate, “Valoarea contractului de finanțare este de 536 milioane lei, sumă asigurată din Programul Operațional Regional (POR). Valoarea totală a finanțării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane lei, Administrația Fondului pentru Mediu asigurând, din Fondul pentru Mediu, sumele necesare pentru regiunea București – Ilfov.

Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.”

140.000 de prosumatori

În 2021, Administrația Fondului de Mediu (AFM) anunța că programul este finanțat cu încă 263 de milioane de lei.

Suma pusă la dispoziție de stat pentru fiecare locuință dotată cu panouri solare rămânea aceeași ca la debutul programului: 20.000 de lei.

În 2023, o nouă ediție a “Casa Verde” pentru panouri solare a primit o finanțare-record de 1,75 miliarde de lei.

Potrivit anunțului AFM de la acea dată, numărul beneficiarilor de panouri solare era de 87.500.

La momentul respectiv, existau deja 55.000 de locuințe pe care se montaseră sisteme fotovoltaice în sesiunile anterioare “Casa Verde”.

Astfel, în 2024, în România existau deja aproape 140.000 de locuințe pe acoperișurile cărora fuseseră instalate panouri solare.

Costul pentru statul român: aproximativ 2,6 miliarde de lei (în jur de 530 de milioane de euro).

Numai o cincime din acești bani provenea din fonduri europene (Programul Operațional Regional), restul erau fonduri ale AFM (în special din tranzacționarea “certificatelor verzi” – “taxa pe poluare” plătită de companii care nu îndeplinesc cerințele de mediu).

Sistemul de distribuție a cedat

Până aici, soare plin pentru toată lumea: statul român finanțase producția de energie curată iar cetățenii beneficiari plăteau sume mult mai mici pe facturile de electricitate.

Dar petele solare existau și deveneau din ce în ce mai problematice.

Încă din 2022, în județul Ilfov, unul din județele de la vârful clasamentului „Casa Verde”, penele de curent s-au înmulțit semnificativ.

Județul era cunoscut ca unul în care dezvoltarea imobiliară accelerată depășise de mult capacitatea distribuitorilor de a extinde rețeaua de energie electrică suprasaturată, de unde și desele întreruperi.

Dar frecvența acestor „pene” a devenit îngrijorătoare încă din 2022 (și nu doar în Ilfov) și nimic nu s-a schimbat până în prezent. Decât în rău.

Astfel, în noile comunități de case construite în ultimii 10-15 ani în județ s-a bănuit că printre „suspecți” se află și panourile solare. O presupunere devenită certitudine când multor prosumatori li s-a întrerupt furnizarea curentului electric în rețea pentru perioade, uneori, și de ore în șir.

Explicația operatorilor de rețea: prea mult curent electric produs simultan de către prosumatori.

Cu alte cuvinte, sistemul stătea să crape.

Bogăția de energie curată îi amenința chiar pe cei care o produceau: supraîncărcarea rețelelor de distribuție ducea la defecțiuni și, logic, la întreruperea furnizării.

Obligativitatea bateriilor, apărută peste noapte

În acest context, în vara lui 2024, după vârfuri de producție ale prosumatorilor care supuseseră rețelele de distribuție unui stress puternic, a venit și decontul: o propunere legislativă de remediere a situației.

Potrivit acesteia, prosumatorii aveau „obligația (…) de a instala la locul de consum și de producere instalații de stocare”.

Adică baterii care să preia din curentul electric produs de panourile solare, pentru a nu supraîncărca rețeaua de distribuție.

Potrivit inițiatorilor modificării legislative, „La nivelul rețelelor electrice de distribuție, influența instalării masive de capacități de producere în cadrul locurilor de consum și apariția prosumatorilor care evacuează energia în surplus în rețea în cantități mai mari decât consumurile agregate în respectivele zone, conduce la supraîncărcarea rețelelor existente și la depășirea valorilor admise pentru tensiune, respectiv la apariția întreruperilor datorate acestora, ce pot afecta inclusiv consumatorii din vecinătate.

Și în acest caz, soluția simplă, care să permită exploatare instalațiilor de producere ale prosumatorilor fără întreruperi și fără scăderi ale puterii produse, o reprezintă integrarea soluțiilor de stocare, pentru atenuarea injecțiilor necontrolate de energie în rețea.”

Obligația de a instala baterii pentru fiecare gospodărie cu panouri solare existentă și viitoare avea ca termen finalul anului 2027.

Revolta gospodăriilor fotovoltaice

Propunerea a fost primită cu furie de către prosumatori.

Într-un comunicat al Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, deținătorii de panouri solare denunțau mutarea sarcinii financiare de la stat pe umerii lor:

„Este foarte clar că prin implementarea acestei legi, Statul Român nu mai dorește să aibă energie verde injectată în rețea de către prosumatori, nu își dorește să atingă țintele de decarbonizare impuse de UE sau nu își dorește să respecte obligațiile asumate pentru a accesa fonduri europene enorme de zeci de miliarde de euro pentru energie regenerabilă.

Prosumatorii, prin amendamentul <otrăvit> introdus de parlamentarii PSD, sunt OBLIGAȚI să investească ei înșiși în stocare pentru a putea injecta surplusul în rețea în limita maximă a stocării și așa cum s-a demonstrat deja în România, privații fac spitale de copii, privații fac energie verde, prosumatorii trebuie să facă cu banii lor și… echilibrarea rețelelor muribunde…”

Președintele a întors legea

Câteva luni mai târziu, însă, sesizat, președintele României a întors legea în Parlament, pentru reexaminare.

Conform motivației prezidențiale, „instituirea unei obligații de a instala capacități de stocare, care presupune și modificarea instalației deja existente, va avea un impact financiar direct și semnificativ asupra micilor prosumatori casnici.

În absența oricăror măsuri de sprijin a prosumatorilor care să asigure acestora capacitatea logistică sau financiară de a completa sistemele on-grid/hibride astfel încât capacitatea de producție să fie egală cu cea de stocare, efectul implicit va fi cel al diminuării ritmului de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile aprobată a fi evacuată în rețea în totalul producției naționale. (…)

Noua soluție legislativă nu se aplică doar viitorilor prosumatori, ci și celor existenți, schimbând semnificativ coordonatele în funcție de care prosumatorii actuali și statul au luat deja deciziile de a investi în achiziția și instalarea de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile. (…)

Mai mult, soluția legislativă trebuie să asigure și posibilitatea efectivă de punere a sa în aplicare prin raportare la condițiile de amplasare a acumulatorilor sau la compatibilitatea echipamentelor deja instalate cu dispozitivele de stocare. (…)”

În prezent, legea întoarsă în Parlament este încă în dezbateri. Dar varianta de lucru exclude deja propunerea legislativă care prevede dotarea cu baterii a sistemelor fotovoltaice din gospodării.

Baterii + invertoare noi = 420 de milioane de euro

Care ar fi costurile introducerii bateriilor pentru sistemele de panouri solare din gospodării?

Un sistem de stocare al energiei electrice produse de panouri (baterie/acumulator) într-o gospodărie ar avea nevoie de o capacitate de 5 KW (cele mai multe sisteme de gospodărie au această capacitate de producție).

Prețul unei astfel de baterii depășește 1.500 de euro.

La acest preț minim, dotarea a 140.000 de gospodării cu baterii de stocare a energiei produse de panourile solare ar însemna o investiție totală de 210 milioane de euro.

Dar o altă cheltuială similară este necesară: cea într-un invertor on/off grid (hibrid). Acesta este singurul compatibil cu un sistem de stocare a energiei și costă în jur de 1.500 de euro.

Așadar, 140.000 de invertoare ar crește investiția prosumatorilor cu încă 210 milioane de euro.

On grid versus on/off grid

Dar de ce ar fi nevoie de un nou invertor, câtă vreme sistemele de panouri fotovoltaice au deja în componență un astfel de echipament?

Dintr-un motiv simplu: până în 2024, la majoritatea sistemelor fotovoltaice instalate în gospodării s-a folosit un invertor de tip on grid. Acest fel de invertor poate fi folosit numai pentru a transfera energie electrică produsă de panourile solare la consumator (în gospodărie) în timp real și în rețeaua de distribuție.

Pentru ca un sistem fotovoltaic să poată și stoca energie, este nevoie de un invertor on/off grid sau hibrid.

AFM a fost avertizată încă din 2021

De ce a ales statul român să nu ia în calcul nevoia de echipamente de stocare? Era imposibil de prevăzut că un aflux foarte mare de energie va dinamita rețelele de transport de energie?

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a pus în gardă Administrația Fondului de Mediu în legătură acest pericol încă din primele etape ale derulării programului „Casa Verde”.

„Încă din 2020-2021, am avertizat și AFM și Ministerul Energiei că trebuie să ia în calcul problema rezilienței sistemului, că energie produsă de prosumatori nu va putea fi toată absorbită de Sistemul Energetic Național. Am spus de multe ori că există și riscuri enorme pentru rețele, dar și creșteri de preț, însă nimeni nu a fost dispus să asculte.

Ideea autorităților era să pornească programul <Casa Verde> și să mai vadă pe urmă, dar e de neînțeles de ce nu și-au luat măsuri de protecție de la bun început”, a spus Chisăliță pentru DeFapt.ro.

În mod ciudat, AFM, care coordonează „Casa Verde”, nu accepta la decontare decât invertoare on grid, potrivit lui Chisăliță.

Administrația Fondului de Mediu nu a explicat, la cererea DeFapt.ro, de ce a impus (neoficial) instalarea de invertoare on grid.

„Invertoarele on grid nu sunt o achiziție bună”

Era de notorietate, de altfel, printre prosumatori, că erau folosite astfel de echipamente (invertoare on grid) din banii AFM.

În 2021, un popular canal de YouTube care abordează teme referitoare la instalații electrice avertiza asupra ineficienței invertoarelor on grid.

„Invertoarele on grid se folosesc preponderent în programul <Casa Verde> și nu consider că este o achiziție bună pentru că pe piață sunt și invertoare hibride, care asigură și stocarea în baterii.

De ce sunt mai avantajoase invertoarele hibrid? Pentru că, de exemplu, pot asigura tot timpul 220 de volți, chiar dacă rețeaua furnizează mai puțin, 180 de volți, de exemplu.

Un alt motiv este că se poate evita consumul din rețea, care e mai scump: curentul se cumpără de către prosumator la 70-80 de bani pe kilowatt, dar se vinde cu doar 20 de bani.

Majoritatea instalatorilor, prin AFM (<Casa Verde> – n.r.), instalează invertoare on grid”, arăta Nicodim de la Premiat TV.

„Casa Verde” 2024 vine cu baterii

Cea mai recentă ediție a „Casa Verde”, demarată în septembrie 2024, prevede instalarea de la bun început a echipamentelor de stocare.

„În anul 2024, Administrația Fondului pentru Mediu lansează sesiunea de înscriere cu un buget record de aproximativ 2 miliarde de lei. Scopul nostru este să facilităm accesul unui număr cât mai mare de beneficiari la finanțarea oferită prin acest program.

Ne dorim să asigurăm resursele necesare pentru a sprijini implementarea sistemelor de panouri fotovoltaice în alte aproximativ 67.000 de gospodării, astfel că, după această sesiune vom putea discuta despre aproximativ 200.000 de gospodării care își vor reduce costul facturii la energie electrică și care vor utiliza energie verde.

Sesiunea din 2024 aduce noutăți deosebit de importante în cadrul Programului. Este vorba despre finanțarea instalațiilor pentru stocarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice, o măsură esențială pentru maximizarea eficienței și independenței energetice a gospodăriilor.

Totodată, am crescut considerabil subvenția, de la 20.000 lei la 30.000 lei, oferind astfel un sprijin financiar mai mare pentru cei care doresc să investească în energia verde.”, arată comunicatul AFM.

„În lipsa legii care prevedea obligativitatea instalării de baterii, AFM pare că a introdus această obligativitate prin <Casa Verde>”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru DeFapt.ro.

Problema prosumatorilor existenți rămâne

Chiar și în aceste condiții, nu este clar ce se va întâmpla cu cei aproximativ 140.000 de prosumatori persoane fizice care nu doar că nu au baterii instalate, dar nu au nici invertoare on/off grid (hibride).

Există o singură certitudine în privința acestora: sistemul de distribuție va fi în continuare afectat de fluctuațiile de producție ale prosumatorilor. Cel puțin până când aceștia se vor dota cu baterii sau rețelele de distribuție și transport de energie electrică vor fi extinse pentru a face față noilor producții de electricitate.

Dar cineva trebuie să plătească fie pentru o investiție, fie pentru cealaltă.

______________________________

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.