/

Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane

Marea Neagră afectată brutal de război
Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab

ENGLISH VERSION

În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un „ecocid” a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război.

În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră – Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria – s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională.

Unda de șoc a Nova Kahovka

La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator.

„Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă”, spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina).

Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie.

„Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala.

Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, „care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră”.

Situația dificilă a pescarilor

Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole.

Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală.

„Totul este minat”, spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. 

În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate.

„Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă”, spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada.

Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit.

Dispariția delfinilor

În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt „sensibili la poluarea chimică și fonică”, potrivit specialiștilor.

Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre.

„S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii”, spune Rusev.

Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general.

Fără date, fără studii

Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni.

Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.

Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional.

Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă

„Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră”, așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect.

În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată – politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate.

Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații.

Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare.

____________________________

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

2 Comments

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

20:51Final haotic la summit-ul climatic COP 29: multe state în curs de dezvoltare au părăsit evenimentul, după ce au aflat că statele bogate nu sunt de acord să plătească pentru daunele provocate mediului
20:42Ucraina a pierdut 40% din teritoriul ocupat în regiunea rusească Kursk, dar nu intenționează să se retragă
20:37Netanyahu trebuie arestat de către orice țară din UE în care premierul israelian ar ajunge, spune șeful diplomației de la Bruxelles
20:29Putin promite, pentru un an pe front, ștergerea datoriilor până la zece milioane de ruble de recrut (95.000 de dolari)
20:23Propaganda electorală pe rețele sociale se sancționează după încheierea campaniei electorale, răspunde Poliția USR-ului
15:48PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România
14:48AUR acuză PSD și PNL vă vor frauda alegerile și că pe un vot se va plăti până la 1.000 de lei
14:42Doar pandemia de COVID a egalizat salariile bărbaților și ale femeilor. Acum, femeile câștigă mai puțin, în medie, cu 5,5%
14:37Cum funcționează sistemul brățărilor electronice care protejează victimele violenței de agresori
14:29Rutte (NATO) s-a întâlnit cu Trump. Fostul premier olandez, liderul european care s-a înțeles cel mai bine cu noul președinte american în primul mandat al acestuia
14:18Conor McGregor trebuie să plătească 250.000 de euro unei femei care-l acuză de viol. Vedeta MMA spune că actul a fost consensual
14:13Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Ciolacu: soția unui viitor deputat PSD, care deja a beneficiat de o sinecură de peste 11.000 lei/lună din partea PSD
14:09Peste 66.000 de alegători au votat pentru prezidențiale în străinătate până sâmbătă la 12.00
13:54A murit Gabriel Cotabiță. Artistul avea 69 de ani
12:54Întârzieri uriașe ale trenurilor, la prima ninsoare banală. Grindeanu, nici o reacție, majoritatea presei – tăcere