Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți. Mai mult de opt milioane de oameni au fugit de războiul din Ucraina. 90% dintre refugiați sunt femei și copii. Însă pericolul de care încearcă să scape nu se termină o dată ce părăsesc Ucraina, căci ajung să fie printre cele mai vizate ținte ale organizațiilor criminale. Vulnerabili, traumatizați de război, uneori necunoscând nici o altă limbă, fără bani, fără nici o perspectivă reală de sprijin, ajunși într-o țară străină, uneori doar cu hainele de pe ei, refugiații caută de lucru, dispuși să facă orice, sau gazde care să le adăpostească, fără să aibă timp să le verifice, expunându-se astfel riscului de a cădea pradă traficanților de persoane, exploatatorilor sexuali sau de muncă forțată. Dintre refugiați, cele mai expuse, fiind și cele mai vulnerabile, sunt femeile însărcinate.
Într-un recent interviu acordat cotidianului Die Welt, Helga Schmid, secretarul general al OSCE, vorbește despre realitate cruntă cu care se confruntă refugiații ucraineni, explicând totodată de ce Rusia nu poate fi exclusă din OSCE.
Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți
Potrivit estimărilor OSCE, la nivel mondial, traficul de persoane a crescut dramatic, existând între 25 și 27 de milioane de victime pe an însă doar 10.000 dintre aceste cazuri ajung în fața justiției. Și mai puțin de un procent din victime poate fi identificat. „În traficul de persoane există, în mare măsură, impunitate pentru făptuitori”, a declarat, pentru Die Welt, Helga Schmid, adăugînd că una dintre marile probleme cu care se confruntă refugiații din Ucraina este vulnerabilitatea în fața traficanților.
„Căutările online globale pentru servicii sexuale și reprezentări pornografice ale femeilor și copiilor ucraineni au crescut cu până la 600% de la începutul războiului. Traficul de femei însărcinate a crescut semnificativ de la începutul războiului. Victimele infracțiunilor sexuale sunt ademenite online cu promisiuni false, abuzate în locuințele private din țările gazdă sau interceptate direct la graniță de traficanții de persoane, sub acoperire. Crima organizată a intrat pe fir. Acești criminali fără scrupule vizează oameni vulnerabili, care au nevoie de ajutor, au nevoie să câștige bani, nu vorbesc limba în noua țară și sunt adesea traumatizați de război. Creșterea traficului de persoane, în timpul războiului, ne arată, într-adevăr, cît de adîncă este prăpastia.”
OSCE & Reuters: „Be safe”
Pe lângă exploatarea sexuală, a apărut, în traficul de persoane și o tendință crescândă a constrângerii către criminalitatate, cum ar fi cerșetoria forțată sau căsătoriile simulate. Profiturile anuale din traficul de persoane au explodat în ultimii 15 ani și sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de dolari pe an. Potrivit lui Schmidt, „dacă traficul de persoane ar fi o țară, aceasta s-ar situa pe locul 55 în lume în ceea ce privește producția economică.”.
Alături de Thomson Reuters, OSCE a lansat campania „Be safe”, în care oamenii sunt avertizați, înainte de a-și părăsi țara, asupra tertipurilor traficanților (cum ar fi utilizarea femeilor pentru racolare), având la dispoziție și o linie telefonică, pentru cazurile de urgență.
Astfel, pe site-ul helpukrainians.info refugiații sînt îndrumați să parcurgă trei pași pentru a se păzi de prădători: să fie atenți la semne (oferta unui loc de muncă cu un salariu nerealist de mare, abordarea insistentă, reținerea pașaportului, controlul asupra libertății de mișcare), să reducă la minumum orice risc (să nu rămînă singuri, să nu-și înstrăineze actele, să nu accepte oferte nesolicitate de transport, să aibă contactele ambasadelor Ucrainei și telefonul mereu încărcat) și să aibă, în permanență, la îndemână, o soluție de ajutor.
Misiuni OSCE suspendate în Ucraina
Anul trecut OSCE a fost nevoită să suspende două misiuni în Ucraina – inclusiv o misiune de observare a încetării focului la Donbass – pentru că Rusia și-a retras sprijinul, o acțiune care contravine regulilor OSCE, conform cărora un stat participant ar trebui să primească asistență dacă o solicită.
„2022 a fost un an foarte dificil pentru OSCE – și nu doar din cauza bugetului. Cu toate acestea, am reușit să mobilizăm mai multe fonduri extrabugetare din statele membre individuale, în special din Germania, ceea ce a asigurat capacitatea organizației de a-și continua misiunea”, a declarat Schmid. Aceasta a adăugat că, astfel, de la 1 noiembrie, anul trecut, peste 60 de membri ai personalului OSCE și un reprezentant special au activat din nou în Ucraina, supraveghind 23 de proiecte, ajutând inclusiv la acțiuni de deminare, consolidarea securității cibernetice și sprijinirea femeilor și copiilor care au fost victime ale violenței.
Rusia nu poate fi exclusă
Despre cerința ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care percepe OSCE ca fiind o „autostradă către iad”, de a exclude Rusia din organizație, Schmid a declarat: „Să ne înțelegem: este clar că Rusia a atacat Ucraina, iar Moscova este agresorul în acest război. Ministrul de externe ucrainean are dreptate când spune că principiile fundamentale ale OSCE – precum suveranitatea statului, integritatea teritorială și interzicerea violenței – au fost călcate în picioare. Totuși, spre deosebire de Consiliul Europei, OSCE nu are un mecanism de suspendare care ar putea fi folosit pentru a exclude Rusia. Acest lucru se datorează faptului că nu suntem o organizație similară UE sau NATO. (…) Menținerea canalelor diplomatice deschise nu înseamnă că aprobăm politica Moscovei, iar a sta alături la o masă nu înseamnă doar că facem schimb de plezanterii diplomatice. Dimpotrivă, încă din 3 martie, marea parte a țărilor au activat un mecanism OSCE pentru a investiga încălcările drepturilor omului ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Într-o zi vom avea nevoie din nou de canale de conversație. Și OSCE este singura organizație de securitate în care toți cei importanți pentru arhitectura europeană de securitate stau la aceeași masă.”.
Întrebată dacă OSCE ar fi dispusă să monitorizeze încetarea focului între Rusia și Ucraina, Helga Schmid a răspuns: „Suntem gata să ne aducem contribuția când va veni momentul, așa cum am făcut și în trecut. Însă cum va arăta această contribuție în termeni concreti rămâne de văzut.”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră