/

Kremlinul nu respinge planul de pace al cancelarului Scholz, dar cere și implicarea SUA și negocieri directe cu Kievul

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev.

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

„Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică.

Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău

Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei.

„Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (…) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia”, a spus Scholz în interviu.

Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, „în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret”.

„De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv”, a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA.

Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.

Planul cancelarului Scholz

Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia.

Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta.

Scholz încearcă să „împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia”, a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că „o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina”.

„Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând”, a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt.

Cerințele lui Putin

Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.

Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou „summit pentru pace”, în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă.

Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultima oră

14:38Preț record pentru aur, de aproape 388 de lei pentru un gram. Scumpirea arată instabilitate economică pe piețele internaționale
14:28Furie la PSD după acuzațiile că partidul s-ar afla în spatele deciziei CCR de a o exclude pe Șoșoacă din cursa prezidențială. Cazanciuc: Mi se pare jenant
14:14Încă doi jurnaliști străini anchetați de FSB pentru că au intrat în Kursk și au transmis pentru media occidentale. Și românul Mircea Barbu este investigat
14:06Rezerviștii Armatei, chemați la instrucție în perioada 14-18 octombrie, la zece ani de la ultimul eveniment similar. Deocamdată, este vorba doar de cei din Buzău și Ialomița
13:56Descoperirea microARN-ului, recompensată cu premiul Nobel pentru Medicină 2024. Câștigătorii: Victor Ambros şi Gary Ruvkun
12:16Curtea Constituțională a respins de cel puțin patru ori, în 1996, 2000, 2009 și 2014, contestațiile împotriva candidaturii lui Vadim Tudor
11:18Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru, moderatoare TV și candidată la președinție, de la televiziunea controlată de tăticul ei
10:29În Buzău, castanii au înflorit pentru a doua oară. Specialiștii susțin că arborii „și-au pierdut calendarul”
10:15Românii, mai avuți de la un an la altul, spune INS: veniturile totale medii pe gospodărie, 8.210 lei în prezent, cu aproape 20% mai mari decât anul trecut
10:07Ramura armată a Hamas a fost învinsă, dar Israelul duce un război de lungă durată, spune șeful forțelor israeliene
09:47Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria Ligii Campionilor la handbal feminin: românca are 1.155 de goluri
09:42Primarul unui oraș mexican, ucis și decapitat la câteva zile după instalarea în funcție. Și secretarul primăriei a fost asasinat
09:19Casa donată de părinți nu e acasă: iad într-o familie extinsă, după ce părinții și fiica măritată au decis să locuiască sub același acoperiș
09:05Dedeman își extinde domeniul de activitate: va construi clădiri pe care le va închiria. Primul proiect are o suprafață de 4,6 hectare
08:57Elevii români, transformați în hamali: ghiozdanul ar trebui să aibă maximum patru kg, dar ajunge și la zece