Cum bați radarul Poliției în instanță: după ce se verifică starea tehnică a aparatului și existența autorizărilor la zi, este necesară prezentarea în instanță a înregistrării video de pe aparat, din momentul înregistrării vitezei.
Cum bați radarul Poliției în instanță
Astfel, se poate constata, uneori, că apar variații bruște și cu totul inxplicabile de viteză înregistrată, de până la 50 de kilometri pe oră. Așa a pățit un ieșean, Cristinel P., care a fost oprit pe 18 decembrie anul trecut, pe când se afla la volanul Skodei sale, de un poliţist care i-a adus la cunoştinţă că circula cu o viteză mult mai mare decât limita legală de 90 km/h. Şoferul a fost amendat cu 1.305 lei.
Nu ştia să fi avut 145 km/h, aşa că a contestat amenda. În instanţă, a afirmat că a protestat încă de la întocmirea procesului-verbal, dar obiecţiile sale nu au fost consemnate de poliţist. Pentru a demonstra că şoferul fusese sancţionat pe drept, reprezentanţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene au prezentat în faţa magistraţilor Judecătoriei Paşcani înregistrarea video a incidentului şi o fotocopie după verificarea metrologică a aparatului radar.
Viteza fluctuantă a convins judecătorii
Tocmai înregistrarea a fost motivul pentru care judecătorii au decis în cele din urmă anularea amenzii. Pe înregistrare se vedea cum viteza autoturismului fluctua mult, trecând de la 96 km/h la 136-138 km/h opt secunde mai târziu şi coborând înapoi la 96-99 km/h după alte șapte secunde.
Atenţia judecătorilor a fost atrasă însă de faptul că automobilul trecea de la viteza de 95 km/h la 145 km/h în decurs de doar o secundă. După încă o secundă, viteza cobora înapoi la 95 km/h. Magistraţii au apreciat că o Skoda nu este capabilă de o asemenea acceleraţie şi nici nu poate frâna pentru a-şi reduce viteza cu 50 km/h în doar o secundă.
„Instanţa constată că există un puternic dubiu cu privire la faptul că viteza de 145 km/h indicată în procesul verbal este chiar viteza cu care a circulat petentul la momentul şi locul indicat în actul supus analizei. Cum potrivit principiului «dubio pro reo», dubiul trebuie să profite făptuitorului, reţinând şi prezumţia de nevinovăţie a apelantului prevăzută de CEDO, instanţa constată că intimatul nu a furnizat o probă suficientă pentru susţinerea legală a procesului verbal în litigiu”, au precizat judecătorii, care au dispus anularea procesului-verbal, potrivit Ziarului de Iași.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră