/

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de „ceramica de Horezu” din Bulgaria și China!

Domnule ministru,

Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial.

M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate.

Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa.

După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt „antreprenori”, în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu.

Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri.

De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare.

Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu.

De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu).

Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de „artă populară”), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii.

Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc „cocoșul de Hurezi” pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM.

Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal.

Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești.

„Cocosul de Hurezi”, deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale.

În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene.

În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM.

Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările.

Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului.

De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu.

Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute.

Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare.

_______________________________

Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Become a Patron!

  • cont bancar: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Asociația „Doar fapte”, CIF 45500057.

Cine sunt creatorii defapt.ro.

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 


Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

2 comentarii

  1. D-le Ionescu cereti mult prea mult de la actualul ministru al Culturii, stiti ce pregatire are?!
    Demersul d-stra este minunat,, ar mai trebui adaugat si invazia de ii facute in China, chiar noi nu suntem in stare sa ne protejam micile creatii ale artistilor nativi!

  2. Foarte bine. Mă numesc Alexandru Rotar din Tg Mureș și sunt maestru sticla descendent al unor familii de sticlărie din Transilvania . Am spus-o întotdeauna și o spun de fiecare dată când am ocazia. Noi meșterii populari, creatorii populari și cei cu meserii tradiționale nu avem nici o protecție față de chiciurile din Asia, o lege oarecum ar fi binevenită în sensul ca la târgurile de profil să nu fie acceptați comercianți cu marfă din Asia sau dacă totuși se acceptă atunci să aibă înscrise pe standurile lor țara de proveniență a mărfii iar în ceeace privește pe meșterii populari aceștia să își semneze lucrările iar în cazul magazinelor acestea să aibă inscripționate marfă Asia cam cum e în alte țări ex (magazin 1euro sau magazin chinezesc etc) dar oricum încă nu avem o lege sau un statut a meșterilor populari cu care să putem întra în legalitate totuși este vorba de tradiția noastră nu?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultima oră

20:23Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă
17:59Șeful KazMunaiGaz, patronul Rompetrol, a vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate, scrie presa kazahă, citată de Profit
17:30Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit
17:08Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul
16:11Matei Dima, actor în „Teambuilding” și co-regizor al peliculei, la volan după ce a prizat cocaină. A încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii
15:22Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm”
13:00FOTO+VIDEO Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Pavel: către Zelenski și președintele Taiwanului. China și Rusia, amenințare mai mare decât terorismul
11:23Amenințări mafiote. Înainte de a invada Ucraina, Putin i-a spus lui Boris Johnson: Aș fi putut ușor să te ucid cu o rachetă
09:46Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei: sentinţe întârziate, magistraţi copleşiţi, dosare studiate în ritm alert
09:38Marea prescripție a CCR golește pușcăriile de hoți, care le dau cu tifla judecătorilor
18:28BREAKING Partidul cancelarului Nehammer a pierdut zece procente la alegerile din landul Austria inferioară – rezultate preliminare
15:05Cum o apără psihiatrul-vedetă Gabriel Diaconu pe doctorița oncolog șpăgară de la Suceava: Niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu
14:49Doi ani de la incendiul de la „Matei Balș”, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Nici un vinovat pentru 21 de morți, unii arși de vii
13:55Presa locală: „Individ oleacă băut” prins când conducea un Golf în care mai aflau 13 persoane
13:28Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?”