/

Maia Sandu poate primi chiar azi al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, fără a mai fi nevoie de un al doilea tur de scrutin

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 (sursa: Facebook/Maia Sandu)

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024. Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la declararea independenței. Acest eveniment este esențial pentru viitorul politic al țării, având în vedere atribuțiile semnificative ale președintelui în cadrul statului.

Candidați și condiții de eligibilitate

Funcția de președinte al Republicii Moldova este deschisă oricărui cetățean cu drept de vot care a împlinit 40 de ani, a locuit în țară timp de cel puțin 10 ani, cunoaște limba română și deține studii superioare.

Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz

Candidații pot fi propuși de partide politice, blocuri electorale sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor.

Pentru ca scrutinul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Candidatul care obține majoritatea voturilor valabile este declarat ales. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur, între primii doi candidați, la două săptămâni după primul tur.

Atribuțiile președintelui

Conform Constituției, președintele Republicii Moldova are un rol esențial în garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării.

El emite decrete, are inițiativă legislativă și poate propune proiecte de lege Parlamentului.

De asemenea, președintele are un rol central în politica externă, semnând tratate internaționale și reprezentând Republica Moldova la nivel global.

În domeniul securității, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și răspunde pentru starea securității naționale. Pe plan intern, el colaborează cu Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar pentru a asigura stabilitatea statului.

Istoria alegerilor prezidențiale în Republica Moldova

De la declararea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe modificări în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui.

În perioada 1991-2000, președintele era ales prin vot direct.

Însă, în urma unei reforme constituționale din 2000, Parlamentul a preluat responsabilitatea alegerii președintelui.

Abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a revenit la votul direct, permițând cetățenilor să aleagă președintele.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024

Alegerile din 2024 sunt primele care introduc votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni aflați în anumite state precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda.

Aceștia trebuie să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență.

Din cele 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților, 11 au fost înregistrate oficial de Comisia Electorală Centrală.

Candidați la alegerile din 2024

Printre cei 11 candidați se numără:

– Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General.

– Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat.

– Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020.

– Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova.

– Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia.

– Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru.

– Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne.

– Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”), doctor în istorie și fost parlamentar.

– Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă.

– Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe.

– Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media.

Importanța scrutinului din 2024

Alegerile prezidențiale din 2024 sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova, întrucât vor determina direcția politică a țării în următorii patru ani.

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Contextul internațional și dorința de apropiere de Uniunea Europeană, dar și provocările interne legate de stabilitatea politică și economică, vor influența semnificativ opțiunile electoratului.

Aceste alegeri reprezintă o ocazie pentru cetățenii moldoveni de a-și exprima voința și de a contribui la definirea viitorului țării.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

21:24Alegeri SUA: guvernatorul statului Washington a activat Garda Națională pentru prevenirea tulburărilor electorale
21:15Noi percheziții în Republica Moldova, înaintea alegerilor. Printre probe au fost descoperite contracte de muncă pentru Federația Rusă
21:07Salvarea dramatică a unei femei din inundațiile din Valencia: a fost găsită după trei zile, blocată în mașină, alături de cumnata sa, decedată
20:49Drepturile omului și libertatea presei, amenințate în Turcia, de un nou proiect de lege. Organizația Human Rights Watch trage un semnal de alarmă
17:52Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei
16:41BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău
15:16Instituții ale statului vor veni cu lămuriri în privința fermelor de boți care ar fi implicate în campania electorală, spune Ciolacu
15:07Washingtonul se pregătește de război civil provocat de fanii lui Trump: se amplasează baricade de securitate, magazinele își acoperă geamurile cu scânduri
14:51Nicușor Dan, foarte clar în legătură cu viitoarele alegeri: București și România au nevoie de o guvernare și de un președinte de dreapta
14:43Medvedev spune că liderii americani nu sunt foarte inteligenți și riscă izbucnirea celui de-al treilea război mondial
14:36Bilanțul inundațiilor catastrofale din Spania a ajuns la 211 morți, a anunțat premierul de la Madrid. Mii de militari și polițiști, detașați în provincia Valencia
14:29România nu va intra în recesiune, spune Ciolacu, dar datoria publică a ajuns deja la 52% din PIB și cheltuielile cresc
10:30EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București
10:13Zelenski spune că are nevoie de arme ca să lovească nord-coreenii din Rusia care urmează să atace Ucraina și cere iar rachete cu rază lungă
10:03Încep audierile comisarilor europeni propuși de Ursula von der Leyen. Roxana Mînzatu, programată pentru 12 noiembrie